Ce s-a schimbat în lupta împotriva violenței domestice
Violența domestică a revenit în atenția publică după ce Poliția Română a publicat cele mai recente statistici.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Iulia Hau, 04.11.2026, 14:20
Violența domestică a revenit în atenția publică după ce Poliția Română a publicat cele mai recente statistici. În primele nouă luni ale anului, polițiștii au intervenit în peste 116.000 de cazuri de violență domestică, iar infracțiunile din acest domeniu au crescut cu 27% față de aceeași perioadă de anul trecut. Tot anul acesta au fost raportate 31 de femicide. Cristina Praz, expert în comunicare strategică și egalitate de gen la Centrul Filia, atrage atenția că, în tot acest timp, Ministerul Justiției a depășit termenul de șase luni pe care și-l asumase pentru a începe dezvoltarea unui instrument de evaluare a riscului în cazurile de violență domestică. Un astfel de instrument ar urma să ajute la prevenirea femicidelor.
„Subliniez acest lucru pentru că este, de fapt, una dintre cele mai importante măsuri pe care statul român și le-a asumat odată cu implementarea și promulgarea legii pentru prevenirea femicidelor, pentru că ar ajuta real la a înțelege mai bine cât de gravă este o situație de violență domestică și care sunt șansele ca o femeie să fie ucisă de fostul partener sau de o altă persoană care a agresat-o în trecut — instrument care întârzie, din păcate, să apară”.
Centrul Filia, alături de alte peste 190 de organizații din societatea civilă, a trimis o scrisoare deschisă către Ministerul Justiției și către autoritățile române pentru a sublinia încă o dată cât este de urgentă adoptarea acestei măsuri, mai ales în situațiile de violență extremă. Cristina Praz amintește și discuțiile recente despre hărțuirea sexuală, cu precădere în sistemul universitar, față de care consideră că instituțiile publice nu oferă un răspuns corespunzător.
„La Filia lucrăm deja de mulți ani pe tema hărțuirii sexuale în mediul universitar și știm că este o temă care, de cele mai multe ori, este ascunsă, băgată sub preș de către instituțiile de învățământ, pentru că nu vor să strice imaginea publică a universității, dar că acest fenomen se întâmplă și se întâmplă foarte mult și nu doar într-o universitate, ci peste tot, dar că măsurile trebuie să apară”.
Organizația a numărat sesizările oficiale pentru cazuri de hărțuire sexuală în mediul universitar și a aflat că în cinci ani au existat în jur de 15 sesizări. Acest număr mic este pus pe seama faptului că universitățile nu au mecanisme suficient de bune și nu încurajează studentele să reclame abuzurile.
„Pe de altă parte ne-am uitat și la modul în care este reglementat acest fenomen în documentele interne, care ar trebui să ofere protecție studentelor, și anume codurile de etică. Și atunci am observat că cea mai mare parte din universități nu aveau nici măcar menționat în codurile de etică termenul de hărțuire sexuală. Multe dintre ele nu aveau proceduri specifice pentru persoanele care se confruntă cu astfel de situații. Inclusiv, am realizat un ghid foarte ușor de înțeles și care explică pașii și reglementează foarte bine hărțuirea sexuală și discriminarea de gen, pe care l-am trimis tuturor universităților din România. Dar, din păcate, cred că la momentul acela doar două sau trei universități l-au preluat pe website, în rest nu am primit niciun răspuns”.
Cristina Praz amintește însă și un pas înainte. În aprilie anul acesta a avut loc un fapt istoric, spune experta: promulgarea legii pentru prevenirea femicidelor. Este pentru prima oară când ideea de femicid este recunoscută în legislația românească, în urma căreia statul român și-a asumat o serie de măsuri. Printre acestea se numără introducerea în școli a educației pentru egalitate de gen și pentru relații non-violente, centralizarea datelor pe tema violenței domestice și de gen și pedepse mai aspre pentru crimele împotriva femeilor.
Revenind la statisticile privind violența domestică, un alt lucru pe care îl arată datele poliției: din totalul sesizărilor, proporția dintre mediul rural și cel urban este aproximativ egală.
„Este una dintre cele mai des întâlnite idei pe care o auzim în jurul nostru: că violența domestică se întâmplă mai mult în mediu rural, dar noi ne uităm la cifre în fiecare an, la sesizări, și este o chestie constantă că în fiecare an numărul de sesizări și de intervenții între mediul rural și urban este cam același. Și asta, de fapt, ne spune despre prejudecățile pe care le avem, că violența există doar într-un anumit mediu sau într-o anumită categorie socială. Dar, de fapt, violența se poate întâmpla și se întâmplă peste tot, indiferent că vorbim de mediul rural sau urban, de femei care au nivel de educație mai scăzut sau mai ridicat și așa mai departe”.
În octombrie 2024, sistemul de monitorizare electronică a agresorilor în cazurile de violență domestică a fost extins la nivel național, acoperind toate județele. Cristina Praz spune că, deși introducerea dispozitivelor a sporit siguranța femeilor și a descurajat agresorii, felul în care autoritățile au comunicat aceste măsuri a lăsat mult de dorit.
„Din experiența noastră știm că victimelor încă le este frică să apeleze la această măsură pentru că nu au înțeles foarte bine despre ce este vorba, pentru că au existat foarte multe informații false despre sistemul de monitorizare, de tipul dacă pierzi dispozitivul, tu va trebui să-l plătești sau autoritățile au acces la mai multe informații decât ți-ai dori. Cred că aici intervine rolul statului, de a realiza campanii de informare la nivel național despre ce înseamnă cu adevărat această măsură de protecție și de ce este importantă, care, până acum, am văzut că nu prea a fost comunicată corespunzător”.
Nu în ultimul rând, conform datelor publicate de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, România se clasează în mod constant pe ultimele locuri din Uniunea Europeană la indicele egalității de gen. În cea mai recentă ediție, țara noastră a avut un scor de 57 de puncte din 100, sub media europeană. În 2024 a ocupat chiar ultimul loc, cu 57,5 puncte, față de o medie UE de 71 de puncte.
