Drone și supraveghere la Marea Neagră
NATO îşi va consolida postura de la Marea Neagră ca răspuns la intensificarea incidentelor cu drone în largul coastelor României şi Bulgariei, pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 06.11.2026, 14:00
Una dintre cele mai importante schimbări produse de războiul ruso-ucrainean este transformarea Mării Negre într-un spațiu al confruntării maritime și aeriene. Dronele aeriene și navale, rachetele cu rază lungă de acțiune, minele marine și atacurile asupra navelor comerciale au schimbat fundamental modul în care trebuie supravegheat și apărat acest spațiu. Pentru a compensa, într-o anumită măsură, inferioritatea sa navală convențională, Ucraina a utilizat drone navale, în paralel Rusia intensificând folosirea dronelor aeriene și a rachetelor împotriva infrastructurii ucrainene, inclusiv a porturilor de la Marea Neagră și Dunăre. Consecința? Extinderea riscului militar dincolo de zona directă a ostilităților.
Incidentele cu drone care își pierd traiectoria și fragmentele ajunse pe teritoriul statelor vecine, inclusiv al României, arată cât de fragilă a devenit delimitarea dintre zona de război și spațiul de securitate al statelor NATO. În acest context, Alianța Nord-Atlantică a decis să își consolideze postura de la Marea Neagră – să trimită mijloace suplimentare în regiune, în special pentru a susţine activităţi de supraveghere, recunoaştere, anchetă, spune o purtătoare de cuvânt, în paralel cu sporirea capacității de combatere a dronelor.
Trebuie să insistăm ca flancul sud-estic să nu fie debalansat, să se planifice şi să se conducă o operaţie NATO în Marea Neagră după modelul Marii Baltice, spune generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Diviziei Multinaţionale de Sud-est a Alianței Nord-Atlantice, amintind că statele membre NATO au hotărât să sprijine România, dislocând în zonă diferite sisteme de supraveghere:
“Din punctul meu de vedere, nu cred că este suficient, pentru că dacă ne uităm la tot frontul estic, să spunem aşa, de la zona arctică, Marea Baltică şi până la Marea Neagră, constatăm că există o debalansare clară. În timp ce în zona arctică sau în Marea Baltică, NATO a planificat şi conduce la ora actuală operaţii tocmai cu această misiune de a proteja apele teritoriale şi de a supraveghea infrastructura economică din zona economică exclusivă a statelor membre NATO din regiunile respective, la Marea Neagră constatăm că această misiune este responsabilitatea acestei trilaterale constituite ad-hoc, în 2023 cred, de Turcia, Bulgaria şi România, iniţial cu misiune de deminare.
La summitul NATO s-a încercat extinderea acestei misiuni şi pentru protejarea infrastructurii subacvatice critice, nu avem detalii suplimentare în această privinţă. Dar eu cred că, indiferent câte sisteme ai şi cât de performate sunt aceste sisteme, dacă nu sunt integrate, dacă nu sunt parte a unei operaţii cu o misiune clară, dacă nu există un lanţ de comandă-control clar şi o autoritate în acest sens şi o integrare a sistemelor NATO cu cele naţionale, rezultatele nu vor fi cele aşteptate.”
O dimensiune deosebit de îngrijorătoare a escaladării ține de navigația comercială. Marea Neagră reprezintă o rută esențială pentru exporturile de cereale, petrol, produse petroliere și alte materii prime, iar în ultimele luni riscurile pentru transportul maritim s-au amplificat considerabil – seria incidentelor din octombrie a arătat că inclusiv navele care nu participă la operațiuni militare și nu aparțin unor state combatante sunt expuse.
Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford: “Prioritatea pentru Rusia, în acest moment, este să stranguleze economic şi militar Ucraina. Strategia nu este greu de descifrat şi s-a vorbit destul de mult despre ea. Ea e în desfăşurare, de câteva luni. Faptul că aceste drone ajung la noi face parte din această strategie în care încearcă să descurajeze orice cargo care vine din sudul global sau de unde vine să ajungă la Odessa şi să transporte aceste lucruri. De aici vedem această escaladare şi genul de atacuri succesive din această vară. E strategie aici, nu e nimic întâmplător. Şi strategia este să stranguleze tot transportul de cereale al Ucrainei. Este destul de eficientă. A dilua această capacitate a Ucrainei de a transmite cereale mută, de asemenea, costurile pe partea europeană. E un alt efect, pentru că trebuie să oferi surse financiare Ucrainei să compenseze economic pentru această pierdere.”
În plus, mai spune profesorul Bjola, fiecare dronă vine cu o campanie de dezinformare menită să paralizeze decizia politică. Incidentele sunt exploatate pentru a alimenta neîncrederea populației în autorități, în NATO și în parteneriatul strategic cu Statele Unite. Moscova urmărește să exploateze divergențele dintre statele occidentale, să slăbească sprijinul pentru Ucraina și să descrie prezența Alianței Nord-Atlantice în regiune drept o sursă de instabilitate. În același timp, Moscova exercită o presiune strategică asupra statelor riverane NATO, prin incidentele care afectează România și Bulgaria, testând inclusiv capacitatea de reacție a Alianței. Iar NATO trebuie să demonstreze că poate proteja teritoriul aliat și poate descuraja escaladarea, fără a da Rusiei motivul unei confruntări directe. Pentru România, răspunsul nu poate fi exclusiv militar și nici limitat la solicitarea sprijinului aliat. Este nevoie de o strategie coerentă, bazată pe supraveghere permanentă, capacități moderne de apărare și cooperare regională.
