Omenirea la discuţii
De mult nu au mai stat naţiunile lumii aşa de vorbă cum au făcut-o, acum, la ONU, când organizaţia întregii lumi împlineşte 70 de ani.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 03.10.2015, 18:49
De mult nu au mai stat naţiunile lumii aşa
de vorbă cum au făcut-o, acum, la ONU, când organizaţia întregii lumi
împlineşte 70 de ani. Dacă nu ar fi o aşa ciudată şi tensionată situaţie
internaţională am putea crede că oamenii au reuşit, în sfârşit, să înlocuiască
atitudinile belicoase cu dialogul internaţional. Dacă nu ar vorbi toată lumea
de un al lll-lea război mondial am fi zis că, într-adevăr, s-a încheiat chiar
şi războiul rece.
Agenda Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite
a reunit înalţi reprezentanţi din aproape 200 de state membre pe marginea mai
tuturor subiectelor internaţionale importante. Peisajul este cu totul altul
faţă de anii anteriori. În primul rând, au dispărut aproape total liderii
autocraţi, dictatorii, figurile aşa-zis charismatice dar cu o istorie neagră,
ascunsă sub poleială propagandistică. Îşi făcuseră un obicei în a ţine
discursuri ce se vroiau informale de la înălţimea tribunei ONU, căutând
îmbătătoarea rezonanţă internaţională. Practic, niciunul dintre dinozaurii
politici din a doua jumătate a secolului trecut nu mai este pe firmament.
Liderii
comunişti din Estul Europei au dispărut în 1989, Primăvara arabă a curăţat şi
Orientul Mijlociu de astfel de figuri, Fidel Castro supravieţuieşte fizic,
Saddam Hussein a fost spânzurat, iar cei care au murit pe tron sunt urmaşi de
fii sau nepoţi, un fel de caricaturi a ceea ce erau sângeroşii lor strămoşi. Acum,
la ONU, s-a discutat despre dizolvare şi despre terorism, despre alianţe informale
şi despre conflicte locale.
Situaţia din Ucraina, criza refugiaţilor în Europa
şi, mai ales, situaţia din Siria au fost cap de afiş pentru toţi participanţii.
Războiul civil din Ucraina se doreşte tot mai mult a fi oprit dar nu neapărat
rezolvat, şi a fi aşezat în panoplia destul de bogată a conflictelor îngheţate
de la marginea Europeană a Rusiei. Valul de refugiaţi din Orientul Apropiat ce
se îndreaptă spre centrul german al Europei este o problemă pe care toată lumea
o trece în atribuţiile UE, fără implicaţii remarcabile din partea structurii
specializate a ONU, UNHCR, Înaltul comisariat ONU pentru refugiaţi. Situaţia
din Siria este de departe cea mai complicată problemă a omenirii, în prezent.
şi a fost agravată, chiar în timpul desfăşurării celei de a 70-a Adunări
Generale a ONU, de bombardamente în premieră, mai ales ale Rusiei.
De altfel,
toţi ochii au fost aţintiţi pe înalţii reprezentanţi ai Rusiei şi Americii,
poli internaţionali de putere ce îşi dispută prima poziţie în politica şi în
dezbaterea internaţională. Asupra situaţiei din Siria, divergenţele sunt de-a
dreptul programatice iar poziţiile se află, de multe ori, în opoziţie clară. Rusia
îl susţine pe preşedintele Bashar Al Assad, SUA susţin că este obligatorie
înlăturarea acestuia şi ambele puteri îşi aleg să bombardeze pe cine vor ele
din oferta tragic de bogată de ţinte din Siria. Alte ţări cer o poziţie comună
şi chiar un Tribunal internaţional pentru crimele terorismului. Este şi poziţia
României, ţară care sărbătoreşte în plus faţă de cele 7 decenii ale ONU şi 60
de ani de când a aderat la organizaţia internaţională. Preşedintele Klaus
Iohannis a evocat, de la tribuna ONU, valenţele deosebite ale activităţii
Naţiunilor Unite, cu toate elementele sale pozitive sau negative. De asemenea,
a prezentat numeroasele iniţiative şi proiecte ONU la care România a participat
de-a lungul timpului. România pune un accent aparte pe întărirea dreptului
internaţional şi a justiţiei internaţionale, ca valori fundamentale pentru
umanitate. Inclusiv în lupta împotriva terorismului, România şi Spania
propunând un proces de reflecţie privind posibila înfiinţare a unei Curţi
Internaţionale pentru Crimele Terorismului.
