1 Decembrie 1918
Samuil Mârza era un român ardelean care a slujit tot războiul, cel care avea să fie numit Primul Război Mondial, în armata austro-ungară.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Marius Tiţa, 29.11.2017, 16:46
Samuil Mârza era un român ardelean care a slujit tot războiul, cel care
avea să fie numit Primul Război Mondial, în armata austro-ungară. Când România
a intrat în război, armata trecând Carpaţii pentru eliberarea românilor din
Transilvania, soldaţii de origine română ai Imperiului au fost mutaţi la
celălalt capăt al imensului câmp de luptă ce devenise acesta. Sfârşitul
războiului îl suprinde în Italia, unde activa în biroul topografic şi
fotografic al armatei austro-ungare. Românii ardeleni se întorc de pe front,
acasă, în Ardeal, nu înainte de a sfinţi drapelul tricolor, la Viena. Samuil
Mârza este acolo şi face fotografii istorice. Când ajunge acasă, în satul său,
află că românii se pregătesc să meargă la Alba Iulia, la 1 decembrie, să spună
clar că vor unirea cu ţara mamă, România. Samuil Mârza face imediat o
fotografie cu mândra delegaţie a satului său şi, astfel, Galţiu
intră în istorie. Sunt mulţi tineri frumoşi care poartă costume populare, iar
pe o pancartă mare, mereu în mijlocul delegaţiei, scrie: Galţiu Trăiască Unirea
şi România Mare.
O imagine face cât mii de cuvinte, se spune mai mereu, iar
fotografiile surprinse de Samuil Mârza depun mărturie şi, mai ales, arată clar
cum se gândea atunci. De la plecarea din satul lor, românii din Galţiu, comună
din judeţul Alba, exact în mijlocul României, voiau Unirea şi România Mare, în
care să se regăsească cu toţi românii. De o sută de ani se tot discută şi,
uneori, se lansează nedrepte îndoieli asupra evenimentelor şi a sentimentelor
de acum aproape un secol. La Alba Iulia, delegaţiile care îi reprezentau pe
românii din întreaga Transilvanie au susţinut cu entuziasm Unirea cu România.
Înaintea lor o făcuseră românii din Basarabia, covârşitor majoritari şi în
această provincie luată Moldovei de Imperiul ţarist în 1812. Cu câteva zile
înainte, şi românii din Bucovina ceruseră, la Cernăuţi, unirea cu România.
Pentru românii din Transilvania vorbiseră mereu alţii, mai ales cei care îi
ţinuseră sute de ani fără cele mai elementare drepturi umane sau cetăţeneşti.
La 1 decembrie 1918, românii, aşa cum apar ei în fotografiile lui Samuil Mârza,
au cerut fără echivoc Unirea care să îi facă demni cetăţeni ai unei Românii
Mari. Cei 1.228 de reprezentanţi aleşi au fost însoţiţi la Alba Iulia de
impunătoare delegaţii din locurile pe care le reprezentau. Împreună au redactat
rezoluţia citită de Vasile Goldiş: Adunarea Naţională a tuturor românilor din
Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor
îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea
acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Liderii
românilor nu au ezitat şi, cu o uriaşă susţinere populară, au votat Rezoluţia,
au ales un Mare Sfat Naţional, cu 250 de membri, şi un Consiliu Dirigent, cu
atribuţii de guvernare directă. Cererea românilor din Ardeal a fost prezentată,
la Bucureşti, regelui Ferdinand, iar acesta a dat, în preajma Crăciunului din
1918, decretul-lege de Unire a Transilvaniei cu Regatul României.
Tratatele de
pace de la Versailles au consfinţit, după lungi şi complicate negocieri, Unirea
cu România, voinţa naţională a românilor din Transilvania, din Basarabia şi din
Bucovina. Fotograful Samuil Mârza a strâns toate fotografiile realizate în acele
momente istorice într-un album care a ajuns şi la Versailles, în timpul
negocierilor de pace cu învinsa alianţă a Puterilor Centrale. Mai bine ca mii de cuvinte, fotografiile sale
arătau victorioşilor lideri ai lumii că românii din Transilvania vreau Unirea
şi România Mare.
