Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Basarabia

În urmă cu un secol, părea că haosul cotropise această parte a Europei. Singurul element de siguranță era constituit de autoritățile statului române, în frunte cu regele și parlamentul.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Basarabia
Basarabia

, 25.03.2018, 06:43

În urmă cu un secol, părea că haosul cotropise această
parte a Europei. Singurul element de siguranță era constituit de autoritățile
statului române, în frunte cu regele și parlamentul, care se retrăseseră la
Iași, capitala istorică a vechiului principat al Moldovei. În 1859, Moldova se
unise cu un al doilea principat român, cel al Valahiei, punând bazele regatului
României de mai târziu. Totuși, Moldova Unirii din 1859 nu era una întreagă,
așa cum o menținuseră glorioșii săi voievozi, lipsindu-i Basarabia, ținutul
dintre Prut și Nistru.

În 1812, Imperiul țarist în plină expansiune ajunsese la
Nistru și, îmbinând forța cu diplomația, dar mai ales cu mituirea, reușise să ia
Basarabia, în negocierile cu otomanii. De fapt, prin corupție, Rusia obținuse
extinderea denumirii de Basarabia de la cele două mici provincii din sudul
ținutului dintre Prut și Nistru la întreaga regiune dintre cele două mari
cursuri de apă. Deși bazat pe trădarea negociatorului turc, care a câștigat
valori materiale dar și-a pierdut viața, acordul a rămas în funcțiune și românii
suferă efectele sale până în prezent. La mai bine de un secol de la cucerirea
rusească, românii basarabeni se aflau într-o situație imposibilă, pe care au
transformat-o într-un moment istoric pentru poporul lor.

În 1917, revoluțiile
rusești îi lasă pe români în fața inamicului, iar Basarabia din spatele lor este
transformată de armata rusă bolşevizată într-un pământ al jafului și suferinței.
Responsabilii Basarabiei proclamă Republica Democratică Moldovenească, la
început ca o formă de autonomie iar în 1918 ca o republică independentă. Este
momentul în care agresiunea bolșevică răvășește întreg teritoriul basarabean, astfel că aceiași patrioți moldoveni cheamă în ajutor armata română. În această
situație complicată, Sfatul Țării, legislativul Republicii Democratice
Moldovenești din 1918, votează unirea cu România. 86 de voturi au fost în
favoarea Unirii cu România, 36 au fost abțineri și numai 3 voturi au fost
împotrivă.

În proclamație se spune că Republica Democratică
Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și
vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din
trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de neam, pe
baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi
înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa, România!.
Era ziua de
27 martie 1918, România neocupată era înconjurată de inamici dar, chiar în
acele momente dramatice, românii basarabeni au reușit, cu clarviziune, hotărâre
și înțelepciune, să înfăptuiască visul Unirii cu Țara.


Documentele vremii ne
arată o remarcabilă activitate politică a reprezentanților românilor de o parte
și de alta a Prutului, care corespunde și criteriilor contemporane ale deciziei
democratice. Basarabia s-a unit cu România în luna martie a anului 1918,
ultimul an oficial de război mondial. România era redusă, practic, la
dimensiunea Moldovei din dreapta Prutului și tocmai fusese forțată să semneze o
pace grea cu Puterile Centrale, care, însă, nu avea să fie ratificată vreodată
de către regele Ferdinand. Peste câteva luni, războiul avea să se încheie,
odată cu înfrângerea Germaniei, Austro-Ungariei și a aliaților lor.


După câteva
zile, pe același fond de degringoladă și haos, Congresul General al Bucovinei, convocat
de Consiliul Național Român, structură reprezentativă a românilor din Bucovina
aflată până atunci sub stăpânire austriacă, votează unirea regiunii istorice cu
România. După alte câteva zile, românii ardeleni își trimit reprezentanții la
Alba Iulia, în inima Transilvaniei, și cu toții votează unirea cu România.
Astfel se încheie procesul reunirii provinciilor istorice românești în
interiorul acelorași frontiere, proces istoric început acum un secol, la
Chișinău, când a fost votată Unirea Basarabiei cu România.

Foto: Carl Wang / unsplash.com
Focus duminică, 15 noiembrie 2026

Cum împărţim o lume globală

Vineri, 13, era anunțat sfârșitul lumii. Se pare că așa au zis niște cercetători, prin anii 60 ai secolului trecut. Lumea a ținut minte și ar fi trebu…

Cum împărţim o lume globală
foto: pixabay.com@oohhsnapp
Focus duminică, 08 noiembrie 2026

La jumătate

Există în marketing, cel puţin în România, o formulă care recomandă negocierea „la jumătate”, care aduce succesul în vânzările curente. Este ceva de t…

La jumătate
Foto: Greg Rosenke / unsplash.com
Focus duminică, 01 noiembrie 2026

Cine mai conduce lumea?

Este o criză de management, spun sociologii, este o criză de leadership, spun politologii. Astfel, problemele semnalate în spațiul antreprenorial se e…

Cine mai conduce lumea?
sursă foto: edu.ro
Focus duminică, 25 octombrie 2026

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă

Revolta europeană din această toamnă este cunoscută, deja, pe nedrept, drept revolta elevilor care vor mai mulți profesori. Au fost astfel de revendic…

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă
Focus duminică, 11 octombrie 2026

Ungaria 1956

Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai …

Ungaria 1956
Focus duminică, 13 septembrie 2026

Nine Eleven

Toți cei care au prins ziua de 11 septembrie a anului 2001 au amintiri, în special despre cum au aflat. Am fost unde pe glob și am aflat din presă, ma…

Nine Eleven
Focus duminică, 02 august 2026

Focuri în Europa

40 de pompieri români, cu tehnica respectivă, au plecat în Grecia, să lupte cu flăcările care distrug din nou pădurile mediteraneene ale Eladei. Ei se…

Focuri în Europa
Focus duminică, 26 iulie 2026

Războiul de după pace

Căldura excesivă ce stăpânește emisfera nordică din această vară pare să fi topit orice intenție de pace. Mai mult, acolo unde armele tăcuseră, în urm…

Războiul de după pace

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company