Inflaţie
Inflaţie! Este un fel de strigăt de luptă care străbate Europa, lumea întreagă. Sperie foarte mult pentru că anunţă evoluţii negative.
Marius Tiţa, 17.04.2022, 15:57
Inflaţie! Este un fel de strigăt de luptă care
străbate Europa, lumea întreagă. Sperie foarte mult pentru că anunţă evoluţii
negative. Ea însăşi, inflaţia, este un fenomen negativ, arată o inflamare a
preţurilor. Care cresc, toate deodată, într-o perioadă scurtă de timp, şi mai
mult decât se anticipa.
Diverse situaţii pot genera creşterea preţurilor pentru
unele preţuri sau servicii dar inflaţia este mult mai mult decât atât. Cresc
multe dintre preţurile importante care funcţionează în societate şi care, la
rândul lor, generează creşterea altor preţuri. Desigur, nu este acelaşi lucru
creşterea preţului unui produs de lux, rar folosit şi cumpărat, oricât de
valoros ar fi el, cu creşterea preţului unui produs larg şi intes folosit de
membrii societăţii.
La baza tuturor preţurilor, deci şi a creşterii sau
scăderii lor, stă energia, curentul electric şi combustibilii fosili. Produsele
ale căror preţuri influenţează nivelul inflaţiei se adună într-un coş, chiar
aşa se numeşte, pentru care se calculează o valoare medie. Evoluţia preţurilor
afectează direct valoarea monedei respctive. Este o valoare exprimată în
produse şi se compară în timp. Dacă la un moment dat putem cumpăra o anumită
cantitate dintr-un produs, după un timp, un an sau doi, această cantitate se
poate modifica, scăzând sau crescând, sau poate rămâne constantă. Exemplul
clasic este cel cu numărul de pâini ce pot fi cumpărate cu un euro, un dolar,
un leu. În această evoluţie găsim foarte multe influenţe, economice, politice,
geografice, meteorologice. Scăderea producţiei unei mărfi duce la creşterea
preţului, aşa cum creşterea producţiei reduce preţul. Sau ar trebui să îl
reducă. Un zvon, o manipulare de presă sau politică, poate influenţa piaţa unui
produs. La fel, un eveniment meteorologic major poate influenţa recolta şi duce
la creşterea preţurilor. De obicei, inflanţia, ca o creştere generalizată a
preţurilor principalelor mărfuri, apare în urma unui cumul de factori. Acest an
a început cu creşteri de preţuri pentru energie, curent electric, gaze naturale
sau combustibili fosili.
Uniunea Europeană îşi propune să funcţioneze ca o
piaţă unică, aşa cum se manifestă o piaţă naţională. De la începutul
construcţiei comunitare europene, reglementările economice au fost esenţiale şi
efectele lor au trecut graniţele statelor participante. Apariţia monedei unice,
euro, a sprijinit funcţionarea pieţei unice dar a adus şi o anumită
vulnerabilitate suplimentară, factorii care afectează preţurile şi, deci,
inflaţia fiind mult mai mulţi. Era, aşadar, aproape sigur că o combinaţie de
creştere a preţurilor energiei cu războiul din Ucraina va produce o creştere
semnificativă a preţurilor care dau tendinţele inflaţioniste.
Veştile recente
nu au anunţat inflaţia ci atingerea unor valori cu două cifre, după cum ne
place să spunem. Adică a trecut de 10 la sută. Observaţiile europene notează
creşteri semnificative la preţurile energiei şi ale mâncării, exact produsele
care alimentează inflaţia. 10 la sută este un prag expresiv dar valorile
naţionale oscilează de o parte şi de alta a acestui nivel.
Şi în SUA avem
aceleaşi tendinţe, cu aceleaşi cauze iar efectul se duce şi el spre valoare cu
două cifre, acum fiind de 8,5%. Este cea mai mare creştere a inflaţiei din
1981, ceea ce spune foarte mult despre climatul din SUA, ţară care nu ar trebui
să aibă probleme nici cu energia, nici cu mâncarea.
Nu trebuie să uităm, în
acest context, nici faptul că suntem după fix doi ani de restricţii pandemice,
doi ani de criză medicală deosebit de gravă, cu efecte economice de care nu
putem face abstracţie. Până la urmă, luând toate aceste lucruri în calcul,
putem spune că putea fi mai rău, că economia mondială rezistă destul de bine
unui cumul de factori cum nu s-au mai întâlnit până acum.
