Strategia naţională energetică
Strategia Energetică Naţională a României pentru următorii 20 de ani a fost lansată în dezbatere publică. Noua consultare este deschisă până la data de 10 ianuarie 2015.
Mihai Pelin, 08.12.2014, 13:11
Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015 – 2035 se cifrează la aproximativ 100 miliarde de euro, se arată în Strategia Energetică Naţională, lansată recent în dezbatere publică. Aceasta reprezintă analiza sistemului energetic şi a angajamentelor asumate de România ca stat membru al UE şi este elaborată împreună cu specialişti din mediul academic si de afaceri şi cu societatea civilă.
Conform documentului, România trebuie să asigure existenţa unei pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea potenţialelor bariere în atragerea investitorilor. În plus, transformarea sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie, precum şi prin retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor existente.
Este avută în vedere modernizarea centralelor nucleare, hidroelectrice şi a celor pe cărbune, dar Strategia se bazează şi pe exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră. După ce a descoperit în anul 2012 un imens zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, compania OMV Petrom a identificat recent şi un zăcământ de petrol tot în platoul continental, dar mai aproape de litoralul românesc.
Aceste descoperiri ar putea redesena harta energetică a Europei, consideră experţii. Prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, iar în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai mari decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte şi din nevoile europene, explică conducerea OMV Petrom, companie unde şi statul român este acţionar. România obţine în prezent din resurse proprii cea mai mare parte a gazelor naturale de care are nevoie, astfel că importă din Rusia mai puţin de 20% din necesar.
După ce Moscova a abandonat recent proiectul gazoductului South Stream, UE încearcă să se protejeze de capriciile Rusiei şi caută alternative de aprovizionare cu gaze. Printre variantele posibile se numără un gazoduct care să traverseze Turcia. UE urmăreşte, totodată, dezvoltarea transportului de gaze naturale lichefiate între Georgia şi România prin Marea Neagră. România mai are, pe de altă parte, de lucru pentru a finaliza interconectarea reţelei sale de gazoducte cu cele ale vecinilor săi.
Bucureştiul a înţeles că o modalitate de a obţine independenţa energetică este şi reducerea consumului de energie, prin programe precum reabilitarea termică a blocurilor în capitală sau revoluţia verde ilustrată de investiţiile masive în producţia de biogaz şi energie eoliană.
