Politica monetară şi prognoze economice
Consiliul de Administraţie al BNR a decis majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, de la 2%. Aceasta este utilizată pentru principalele operaţiuni de piaţă monetară ale BNR.
Corina Cristea, 08.02.2018, 12:20
După aproape 1000 de
zile în care menţinuse rata dobânzii de politică monetară la 1,75%, Banca
Naţională a României a decis, în prima şedinţă a Consiliului de Administraţie
din acest an, majorarea acesteia la 2%, iar acum, într-o nouă şedinţă, a
hotărât un nivel de 2,25%. Evoluţia este în acord cu estimările majorităţii
economiştilor şi survine pe fondul creşterii inflaţiei. Nivelul dobânzii cheie
este important în principal pentru băncile comerciale care se împrumută de la
BNR la nivelul acestei dobânzi, dar şi pentru investitorii străini care preferă
ţările în care dobânzile sunt ridicate, pentru a obţine randamente cât mai
bune.
Guvernatorul Băncii Centrale, Mugur Isărescu, a precizat că această măsură
este menită să tempereze inflaţia, astfel încât creşterea preţurilor să nu
afecteze populaţia şi firmele. El a apreciat şi că majorarea dobânzii cheie va
fi urmată cel mai probabil de creşterea ROBOR la trei luni, indice care
influenţează rata dobânzilor la creditele în lei. În consecinţă, acestea se vor
scumpi, dar scumpirea va fi moderată, a estimat Mugur Isărescu.
Potrivit
specialiştilor, dacă dobânda de politică monetară rămâne mult în urma inflaţiei,
apare presiune pe curs, iar Banca Centrală trebuie să intervină vânzând valută şi
scoţând astfel lei din piaţă, iar dobânda ajunge să crească oricum în aceste
condiţii. Dacă, însă, Banca Centrală reacţionează la timp la creşterea inflaţiei
majorând dobânda, costurile pentru întreaga economie vor scădea, volatilitatea
se va diminua, la fel şi costurile împrumuturilor pe termen lung.
Guvernatorul
Băncii Centrale a mai spus că piaţa valutară funcţionează bine în România, cursul
este stabilit de cererea şi oferta de pe piaţă, iar Banca Naţională nu poate
interveni asupra cursului, pentru că ar afecta mecanismele economice.
În
aceeaşi zi în care la Bucureşti se luau aceste decizii, Comisia Europeană a avertizat
că inflaţia a început să crească în România în a doua parte a anului trecut, în
urma majorării preţurilor la alimente şi la energie. Bruxellesul estimează că
avansul economiei României va încetini la 4,5% în acest an şi la 4 procente
anul viitor, după ce a accelerat, în 2017, la 6,7% – se arată în Previziunile
economice intermediare publicate de forul comunitar. Estimări asemănătoare apar
şi în analiza făcută recent de Banca Mondială. În schimb, Comisia Naţională de
Prognoză a anunţat, luni, că a revizuit în creştere, la 6,1%, proiecţia privind
avansul Produsului Intern Brut, în acest an.
