Parlamentul European condamnă pactul Ribbentrop – Molotov
Bucureştiul salută Rezoluţia referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial şi importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, adoptată de Parlamentul European.
Corina Cristea, 20.09.2019, 11:58
La 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, UE condamnă printr-o rezoluţie Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică stalinistă şi Germania nazistă – tratat de neagresiune care, alături de protocoalele sale secrete, a împărțit practic Europa și teritorii ale statelor independente între cele două regimuri totalitare.
Ca umare a Pactului Ribbentrop-Molotov și a Tratatului de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, amintește rezoluția Parlamentului European, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia”.
După înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, mai aminteşte rezoluţia, unele țări europene au reușit să se refacă și să se angajeze într-un proces de reconciliere. Alte țări europene au rămas, însă, sub dictatură, unele sub ocupație sau influență sovietică directă timp de zeci de ani, confruntându-se cu lipsa de libertate, suveranitate, demnitate, drepturile omului și dezvoltare socio-economică.
La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat rezoluţia, apreciind demersul drept un pas înainte pentru sancţionarea regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieţi omeneşti şi de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Educarea tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de principiile democratice şi demnitatea umană, prin includerea în programele educaţionale a istoriei regimurilor totalitare, reprezintă o nevoie stringentă a societăţii de astăzi”, mai spune şeful statului român.
Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti reiterează că onorarea victimelor regimurilor totalitare, apărarea democraţiei şi a statului de drept, respectarea drepturilor omului, promovarea valorilor şi principiilor europene, asumarea corectă a trecutului traumatic, precum şi o acţiune susţinută în direcţia combaterii extremismului, revizionismului, iliberalismului şi tuturor manifestărilor care au scopul de a fragiliza democraţia şi de a ataca pacea socială reprezintă obiectivele prioritare ale României.
În conformitate cu prevederile pactului sovieto-german, România a pierdut, în 1940, în urma unui ultimatum, Basarabia şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin în prezent fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.
