Parlamentul European condamnă pactul Ribbentrop – Molotov
Bucureştiul salută Rezoluţia referitoare la comemorarea a 80 de ani de la izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial şi importanţa memoriei istorice europene pentru viitorul Europei, adoptată de Parlamentul European.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 20.09.2019, 11:58
La 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial, UE condamnă printr-o rezoluţie Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939 de Uniunea Sovietică stalinistă şi Germania nazistă – tratat de neagresiune care, alături de protocoalele sale secrete, a împărțit practic Europa și teritorii ale statelor independente între cele două regimuri totalitare.
Ca umare a Pactului Ribbentrop-Molotov și a Tratatului de prietenie și frontieră germano-sovietic din 28 septembrie 1939, amintește rezoluția Parlamentului European, Republica Polonă a fost invadată mai întâi de Hitler și două săptămâni mai târziu de Stalin, care a înlăturat independența acestei țări, ceea ce a reprezentat o tragedie fără precedent pentru poporul polonez – Uniunea Sovietică comunistă a început un război agresiv împotriva Finlandei la 30 noiembrie 1939, iar în iunie 1940 a ocupat și a anexat părți din România – teritorii care nu au fost niciodată returnate – și a anexat republicile independente Lituania, Letonia și Estonia”.
După înfrângerea regimului nazist și sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, mai aminteşte rezoluţia, unele țări europene au reușit să se refacă și să se angajeze într-un proces de reconciliere. Alte țări europene au rămas, însă, sub dictatură, unele sub ocupație sau influență sovietică directă timp de zeci de ani, confruntându-se cu lipsa de libertate, suveranitate, demnitate, drepturile omului și dezvoltare socio-economică.
La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a salutat rezoluţia, apreciind demersul drept un pas înainte pentru sancţionarea regimurilor totalitare, responsabile de distrugerea unui număr impresionant de vieţi omeneşti şi de încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Educarea tinerei generaţii în spiritul respectului faţă de principiile democratice şi demnitatea umană, prin includerea în programele educaţionale a istoriei regimurilor totalitare, reprezintă o nevoie stringentă a societăţii de astăzi”, mai spune şeful statului român.
Un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la Bucureşti reiterează că onorarea victimelor regimurilor totalitare, apărarea democraţiei şi a statului de drept, respectarea drepturilor omului, promovarea valorilor şi principiilor europene, asumarea corectă a trecutului traumatic, precum şi o acţiune susţinută în direcţia combaterii extremismului, revizionismului, iliberalismului şi tuturor manifestărilor care au scopul de a fragiliza democraţia şi de a ataca pacea socială reprezintă obiectivele prioritare ale României.
În conformitate cu prevederile pactului sovieto-german, România a pierdut, în 1940, în urma unui ultimatum, Basarabia şi nordul Bucovinei, teritorii care aparţin în prezent fostelor republici sovietice Moldova şi Ucraina.
