Din nou despre flancul estic al NATO
Agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei afectează fundamental şi în mod dramatic securitatea europeană, iar comunitatea internaţională a răspuns unitar şi rapid - declară preşedintele român, Klaus Iohannis
Roxana Vasile, 07.03.2022, 11:44
Invazia Rusiei în Ucraina a repus cu acuitate în discuție întărirea flancului estic al Alianței Nord-Atlantice. Neimplicarea militară declarată a NATO în ostilitățile sângeroase ce țin de zile bune capul de afiș al actualității mondiale nu înseamnă pasivitate. Dimpotrivă! Pretențiile pe care Moscova le-a emis în repetate rânduri – ca Ucraina să nu adere la Alianță, așa cum și-ar dori în calitate de stat suveran și independent, iar NATO să revină la arhitectura sa de dinainte de 1997 – au fost respinse răspicat. NATO i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să oprească imediat invazia împotriva unei ţări paşnice, să îşi retragă necondiţionat toate forţele din Ucraina şi să înceapă un demers diplomatic sincer. Alianța nu va impune o zonă de excludere aeriană deasupra Ucrainei şi nici nu va trimite trupe în această ţară, dar va continua să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a apăra fiecare milimetru din teritoriul aliat. Or, date fiind deciziile și amenințările omului forte de la Kremlin, NATO a decis să își întărească apărarea la sol, în aer şi pe mare, trimițând mai multe trupe pe flancul său estic, la care se adaugă avioane și nave militare puse în alertă maximă.
Preşedintele Klaus Iohannis declară că, în acest moment, Bucureștiul nu pornește de la scenariul conform căruia conflictul din Ucraina vecină s-ar putea extinde, dar că România îşi sporeşte, în continuare, considerabil, cu sprijin aliat, capacitatea de descurajare și apărare în special în Marea Neagră. Klaus Iohannis: ʺEste foarte clar că avem un agresor – Rusia şi noi trebuie să facem tot ce trebuie pentru a ne proteja şi a asigura o defensivă pentru statele noastre. În acest sens, este de dorit şi este destul de probabil să vină forţe din NATO mai aproape de flancul estic.ʺ
La Baza Mihail Kogălniceanu de lângă Constanţa, a ajuns un contingent important din Franţa și Belgia,în cadrul Forţei de Reacţie rapidă a NATO. Acolo, sunt, totodată, militari din Statele Unite, Italia şi Germania și există planuri să vină forţe suplimentare. ʺCea mai puternică Alianţă politică militară din lume este aici, în România, întărind flancul estic, pentru a proteja şi apăra toţi Aliaţii şi fiecare centimetru din teritoriul NATO. Un atac asupra unuia dintre noi va fi privit ca un atac asupra tuturor. Angajamentul nostru faţă de articolul 5 din Tratatul de la Washington este de fier.ʺ – declară și premierul Nicolae Ciucă, general de armată în rezervă. Pe de altă parte, și baletul diplomatic, cu evidentă simbolistică de unitate aliată, continuă în România! După ce la București s-au aflat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și ministrul francez al Apărării, dna Florence Parly, săptămâna aceasta a venit rândul șefei diplomației canadiane, Melanie Joly, și, în curând, a vicepreședintei Statelor Unite, Kamala Harris, pentru a dovedi, la fel cum Casa Albă spune că o va face şi în Polonia, forţa şi unitatea NATO, precum şi sprijinul american în faţa agresiunii Rusiei.
