Reuniune a Comunităţii Politice Europene
Democraţiile europene strâng rîndurile în faţa multiplelor crize cu care se confruntă continentul.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 07.10.2022, 12:10
Praga a fost, joi, capitala
continentală a democraţiei. Preşedinţia rotativă cehă a Uniunii Europene a
găzduit prima reuniune a Comunităţii Politice Europene (CPE), o iniţiativă
franceză ce adună sub aceeaşi umbrelă nu doar ţările membre ale spaţiului
comunitar sau ale NATO, ci şi state ex-sovietice sau din Balcanii de Vest, care
împărtăşesc aceleaşi valori ale libertăţii şi drepturilor omului.
Preşedinţii
ori premierii acestora au condamnat, la unison, invadarea Ucrainei de către
Rusia, pe 24 februarie, şi şi-au reafirmat unitatea şi solidaritatea în faţa
regimului belicos al liderului de la Kremlin, Vladimir Putin.
În numele
României, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat importanţa abordării în comun
cu partenerii europeni a schimbărilor profunde de securitate din prezent, care
solicită un răspuns european unic şi puternic.
Potrivit Administraţiei
Prezidenţiale de la Bucureşti, în acest context, şeful statului a reiterat
apelul pentru acţiuni hotărâte, coordonate şi solidare în faţa eforturilor
continue ale Rusiei de divizare a continentului european. El a pledat şi pentru
consolidarea mecanismelor de rezilienţă, pentru a răspunde ameninţărilor
hibride din partea Federaţiei Ruse, subliniind că reducerea dependenţei
energetice, securitatea cibernetică şi protecţia infrastructurii critice
trebuie să rămână prioritare.
Preşedintele Iohannis a reiterat sprijinul ţării
sale pentru Ucraina vecină şi a evidenţiat demersurile complexe întreprinse de
România în acest sens, în plan politic, economic, financiar, logistic şi
umanitar. Detaliu elocvent, tot joi, numărul cetăţenilor ucraineni care au ales
România pentru a se refugia din cale trupelor ruse de invazie a trecut de două
milioane şi jumătate. Majoritatea și-au continuat drumul spre țări din
vestul Europei, dar, potrivit ministerului de Interne de la București, peste 4.300 au solicitat
și primit azil în România și beneficiază de toate drepturile prevăzute de
legislația națională. Alte circa 70 de mii au permise de ședere, fiind beneficiarii protecției temporare.
Pe de altă
parte, pentru România, reuniunea de la Praga e bun prilej pentru a-şi pleda
cauza privind aderarea la Spaţiul Schengen, de liberă circulaţie, în anticamera
căruia e ţinută de mai bine de un deceniu, alături de Bulgaria şi, mai recent,
de Croaţia, deşi îndeplineşte toate criteriile tehnice.
Preşedintele Iohannis
i-a declarat trimisei Radio România că sunt şanse ca ţara să fie admisă sub
preşedinţia cehă a Uniunii Europene, adică până la finalul acestui an, dar că nu
există, încă, garanţii în acest sens.
Nevoia de unitate în Europa a devenit şi
mai clară cu ocazia războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Şi această
unitate se poate consolida dacă România, Bulgaria şi Croaţia vor deveni parte
din spaţiul Schengen, după atâţia ani de aşteptare – a punctat şeful statului
român.
