BNR menţine dobânda de referinţă
Pentru prima dată din octombrie 2021, BNR menţine neschimbată rata dobânzii de politică momentară stabilită la şedinţa anterioară.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 10.02.2023, 11:01
După 11 majorări
consecutive ale ratei dobânzii de politică monetară, între octombrie 2021 şi
ianuarie anul acesta, Banca Naţională a României a menţinut dobânda-cheie la 7%
pe an, stabilită în şedinţa de luna trecută. BNR a păstrat, de asemenea,
nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în
lei şi în valută ale instituţiilor de credit, adică acele sume pe care băncile
comerciale sunt obligate să le deţină în conturile Băncii centrale. O
explicaţie pentru decizia BNR ar fi că aceasta se aşteaptă ca rata anuală a
inflaţiei să scadă mai repede decât s-a anticipat. Experţii BNR estimează,
acum, că inflaţia va scădea sub 10% încă din trimestrul al treilea al acestui
an şi că va înregistra la final de 2023 o valoare situată mult sub cea
anticipată anterior.
Noile date statistice reconfirmă, pe de altă parte,
creşterea semnificativ peste aşteptări a activităţii economice în trimestrul al
treilea din 2022. În aceste condiţii, decizia BNR era previzibilă, spune analistul
financiar Adrian Codirlaşu: E cumva în linie cu ceea ce se întâmplă în
regiune. Polonia are 6,75, Cehia are 7, inflaţii similare cu România. Mai mult,
au venit ştiri pozitive din perspectiva reducerii inflaţiei din ţările
dezvoltate. Mă refer la Statele Unite, unde inflaţia se reduce destul de rapid,
din Uniunea Europeană, unde de asemenea inflaţia s-a redus peste anticipaţii.
Şi, iarăşi, e foarte important preţul gazului metan a scăzut. Acum este undeva
în jur de 55 de euro pe megawat-oră. A fost 340 de euro pe megawat-oră în
august. Acesta a dus la scăderea substanţială a preţului energiei electrice. De
asemenea, preţul cerealelor, deci pe partea de alimente, a scăzut. Şi acest
lucru contribuie substanţial nu numai la reducerea ratei inflaţiei, ci şi la
recuperarea activităţii din industrie, deci şi la creşterea economică mai mare.
Prin urmare, această inflaţie mai mică, deci bănci centrale mai puţin agresive
în a ridica ratele de dobândă, combinată cu preţuri mai mici duce şi la
inflaţie mai mică şi la îmbunătăţirea proiecţiilor de creştere economică.
Tocmai pentru că majoritatea specialiştilor anticipau măsura BNR, efectele ei asupra
dobânzilor practicate de bănci vor fi limitate, crede Adrian Codirlaşu. Potrivit
acestuia, informaţiile erau deja incluse în ratele de dobândă din piaţă, iar ratele
erau, deja, pe un trend de scădere, unul care se va menţine. Ce mai contează la
acest trend, în afara scăderilor anticipate ale ratei dobânzii, este
lichiditatea din piaţa, mai spune analistul. Iar lichiditatea din piaţă a
crescut substanţial în ultimul trimestru. Românii care au credite în lei cu
costuri calculate în funcţie de ROBOR constată deja o plafonare sau chiar o
uşoară reducere a acestui indicator. Totuşi, războiul din Ucraina va genera, în
continuare, incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii
economice şi, implicit, a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, atrag atenţia experţii
BNR.
