România şi economia verde
Cel mai amplu eveniment regional cu tema schimbărilor climatice, Climate Change Summit, a început joi la Bucureşti şi reuneşte oficiali guvernamentali, ai administraţiei locale şi ai societăţii civile din România.
Sorin Iordan, 20.10.2023, 11:41
Bucureştiul este în aceste zile centrul regional al dezbaterilor despre schimbările climatice. Capitala României găzduieşte Climate Change Summit, cel mai amplu eveniment de acest fel din Europa Centrală şi de Est.
Într-un mesaj transmis în deschiderea evenimentului, preşedintele României, Klaus Iohannis, a spus că nicio ţară sau naţiune nu este scutită de efectele schimbărilor climatice.
Trebuie să lucrăm împreună, dincolo de graniţele naţionale şi cele sectoriale, pentru a accelera procesul decarbonizării globale, a afirmat Iohannis. El a apreciat faptul că o parte a evenimentului de la Bucureşti are loc în universităţi şi consideră că tinerilor trebuie să li se dea putere şi să li se ofere oportunităţi de a participa la accelerarea tranziţiei verzi.
La rândul său, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat că numărul prosumatorilor, acele persoane care nu doar consumă energie din reţeaua electrică, ci aleg să şi producă din surse regenerabile şi să livreze surplusul, va ajunge în România la 236.000, până la finele anului 2025 şi va trece de 350.000 până în 2030.
Este un lucru bun, care înseamnă decarbonizare, descentralizare a sistemului şi o rezilienţă mai mare, a spus Burduja. El a precizat că România are marea şansă să fie poziţionată într-un punct optim pentru a beneficia de revoluţia energetică, iar bugetul disponibil pentru investiţii, în valoare de 18 miliarde de euro, va ajuta la dezvoltarea de proiecte noi.
Transformarea economiei României într-una verde şi digitală este un proces pe termen lung, care necesită un plan naţional puternic şi asumat de toate forţele politice, de business şi civice, a transmis şi prim-ministrul român, Marcel Ciolacu. Acesta a spus că atenuarea efectelor schimbărilor climatice este o prioritate pentru actualul cabinet. El a arătat că Executivul urmăreşte în acelaşi timp creşterea rezilienţei şi sustenabilităţii sistemului energetic şi agricol şi îmbunătăţirea managementului resurselor de apă şi minerale.
Ciolacu a adăugat că atât prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cât şi prin celelalte instrumente financiare europene şi naţionale, şi în colaborare cu mediul privat vor putea fi dezvoltate soluţii pentru viitor, astfel încât România anului 2030 să fie mai bine pregătită în faţa provocărilor climatice.
Un alt pas în procesul de decarbonizare a economiei a fost anunţat la Summit de Ministerul Mediului. Potrivit secretarului de stat Ionuţ Banciu, România a reuşit să decupleze creşterea economică de creşterea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a redus cu două treimi volumul acestora. El a spus că România şi-a atins ţintele climatice din anul 2020 şi că strategia Guvernului de atingere a neutralităţii climatice până în 2050 se află în avizare şi urmează să primească undă verde până la finalul lunii noiembrie.
