Expoziţia Brâncuşi de la Timişoara, la final

Expoziţia dedicată sculptorului Constantin Brâncuşi de la Muzeul de Artă din Timişoara şi-a închis porţile.

Roxana Vasile, 29.01.2024, 11:44

Punct
central pe lista evenimentelor ce au avut loc la Timișoara – Capitală Culturală
Europeană, expoziţia Brâncuşi: surse româneşti şi perspective
universale, dedicată, la
Muzeul de Artă, sculptorului Constantin Brâncuşi, şi-a închis, duminică seară,
porţile. Au fost patru luni de regal vizual și un număr record de vizitatori -
peste 130.000 – dublu faţă de estimări. Oamenii au stat la coadă pentru a vedea
operele marelui artist, multe emblematice: Măiastra, Pasărea
în văzduh, Sărutul, Domnişoara Pogany, Cap
de copil, Rugăciune, Piatră de hotar sau
Muza adormită, împrumutate, unele, de la prestigioase muzee sau
galerii de artă precum Centrul Pompidou din Paris sau Galeria Tate din Londra.
Pe lângă sculpturi, au fost prezentate și fotografii, documente de arhivă şi
materiale filmate.

Comisarul expoziţiei, Ovidiu Şandor, crede că evenimentul
s-a dovedit a fi un fenomen ce redă speranţa unei schimbări a societăţii prin
cultură: Cred că expoziţia a atins pe multă lume şi
prin modul în care Doina Lemny a ales lucrările, dialogul între sculptură,
fotografie, desen, dar şi scenografia făcută de Attila Kim, inovatoare faţă de
cum a fost prezentat Brâncuşi, până acum, în alte expoziţii.

Potrivit
curatorului Doina Lemny, de la Centrul Pompidou, expoziția nu s-a dorit atât o
retrospectivă a creaţiei brâncuşiene, cât o demonstraţie a legăturii permanente
a sculptorului cu ţara natală, cu toate că a cunoscut celebritatea în Franţa. Să
reamintim, pe scurt, că, născut pe 19 februarie 1876, în satul Hobița Constantin Brâncuşi își face studiile la Bucureşti, iar în 1905 ia calea
Parisului, unde intră în contact cu avangarda artistică de acolo. Activitatea
sa creatoare atinge apogeul între 1914 și 1940. Muzeul de Artă Modernă din
Paris ʹGeorges Pompidouʹ deține un număr important de lucrări ale lui Brâncuși
lăsate, prin testament, moștenire României, dar acceptate cu bucurie de Franța,
împreună cu tot ce se afla în atelierul său din Rue du Montparnasse, după
refuzul, în anii 50, al guvernului comunist de la București de a le primi după
moartea sculptorului. Acesta se stinge din viață pe 16 martie 1957 și este
înmormântat în capitala franceză.

În România realismului socialist, Constantin
Brâncuși este contestat ca fiind un reprezentant al formalismului burghez
cosmopolit. Abia în anii ʹ60, sculptorul este redescoperit, acasă,
ca geniu național. Cu o valoare asigurată la o jumătate de miliard de euro, dar
cu una sentimentală inestimabilă, lucrările expuse, acum, timp de patru luni,
la Timișoara, s-au constituit în cea mai importantă expoziţie din ultima
jumătate de secol care îi este dedicată în România. Stâlp al culturii
românești, Constantin Brâncuși este și unul din cei mai mari sculptori ai lumii
secolului 20