Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Festivalul cârnaţilor bănăţeni

Zeci de sortimente de cârnaţi s-au dat în spectacol la Timişoara, la o nouă ediţie a tradiţionalei “Degustări a cârnaţilor bănăţeni – “Worschtkoschtprob.

Festivalul cârnaţilor bănăţeni
Festivalul cârnaţilor bănăţeni

, 07.02.2015, 12:37

Către sfârşitul lunii ianuarie, zeci de sortimente de cârnaţi s-au dat în spectacol la Timişoara, la o nouă ediţie a tradiţionalei “Degustări a cârnaţilor bănăţeni” – “Worschtkoschtprob” – organizată an de an de redacţia săptămânalului de limbă germană “Banater Zeitung”. În competiţie s-au înscris atât producători privaţi, cât şi firme producatoare de mezeluri. Zeci de timişoreni au gustat din mezelurile prezentate la “Degustarea cârnaţilor bănăţeni”.


Siegfried Thiel, redactor la Allgemeine Deutsche Zeitung, biroul din Timişoara, ne-a vorbit despre tradiţia acestui festival, ajuns la a 24-a ediţie. Track: “Este un eveniment care se află la o reeditare. Acest festival, această degustare a cârnaţilor bănăţeni a fost iniţiat încă din anii 70, de redactorii şefi de atunci, de la Neuer Banater Zeitung, a fost sistat în anii 80. Era considerat un pic subversiv la vremea aceea, pentru că erau două lucruri care au dus la sistarea acestui eveniment şi anume: cred că autorităţile de atunci nu au fost foarte încântate de întâlnirea unei comunităţi minoritare sărbătorind într-o redacţie, şi pe de altă parte trebuie să ne gândim şi la situaţia economică de atunci. Festivalul presupunea o degustare a cârnaţilor bănăţeni, fiecare venea cu cârnaţii de acasă, cu vinul sau cu ţuica, şi în magazine nu exista nimic de cumpărat. Era un afront la situaţia economică de atunci. Dar în 1994, conducerea ziarului a reluat suita de evenimente, a avut loc atunci o încercare cu vreo 25 de persoane inclusiv redactorii, în spaţiul redacţiei, iar când am văzut ce mare este interesul, anul următor ne-am mutat în locaţia noastră, la casa Adam Muller Guttenbrunn, deja cu 300 de invitaţi. A luat amploare, a câştigat ca interes şi, în prezent, dacă nu anunţă nimic redacţia în decembrie, ne caută oamenii să ne întrebe.”


Vedetele din acest an au fost mezelurile afumate şi cele picante, din porc, porc şi vită şi carne de oaie, iar juriul a decis că cel mai bun cârnat din Banat se face la Satchinez şi este un amestec de carne de porc şi viţel. Cu detalii, Siegfried Thiel: Track: “Au fost peste 30 de concurenţi particulari, noi mai înscriem în concurs şi cârnaţii sau mezeluri din comerţ, unde facem o clasare, o evaluare, nu lezăm pe nimeni, pentru că dăm diplome, şi nu-i numim pe cei mai slab cotaţi. La cârnaţii particulari, fiecare aduce o mostră, juriul desemnat de redacţie face o evaluare; e un concurs fairplay, nimeni nu ştie până în ultima clipă cine este câştigătorul, se adună punctele independent, şi au câştigat din nou cei ce fac cârnaţii după reţete şvăbeşti. A câştigat Timotei Ţintoi de la Satchinez, a luat locul doi un timişorean, Mircea Pascu şi locul trei a fost câştigat de Eduard Kling, un cetăţean originar din Cenari, tot din judeţul Timiş, dar care trăieşte de 25 de ani în Germania, şi care a citit despre acest eveniment şi a dorit să participe.”


Cel mai bun bucătar în arta preparării cârnaţilor, Timotei Ţintoi este câştigătorul a trei ediţii consecutive, un pensionar timişorean, de 53 de ani, care a cules toate cele trei premii ale ultimelor trei ediţii. Timotei Ţintoi este din Satchinez, dar de mai mulţi ani stă în Timişoara. Aflat la pensie, bărbatul s-a perfecţionat în arta gastronomică, talent pe care l-a moştenit în parte şi de la predecesorii săi, după cum spune. Potrivit acestuia, la cele trei secţiuni ale concursului a folosit reţete învăţate de la tatăl şi bunicul său, pentru a le aduce astfel un omagiu. Timişoreanul i-a impresionat pe membrii juriului cu două reţete de cârnaţi de casă. Una dintre ele, pentru care a folosit carne de porc şi de viţel, îi aparţine bunicului său şi a înscris-o în competiţie în numele acestuia, obţinând locul III, iar la cârnaţii clasaţi pe locul I a folosit numai carne de porc. Timotei Ţintoi a dezvăluit parţial reţeta succesului: Porcul să fie crescut de casă, carnea, proaspătă, iar omul, flămând”. Cârnaţii câştigători în concursul de la Timişoara, au fost preparaţi la Satchinez, unde Ţintoi are şi afumătoare, iar premiile culese până acum sunt pentru el vârful aisbergului, fapt pentru care, a anunţat că va mai participa doar onorific la concurs, “pentru a-i lăsa şi pe alţi mezelari să câştige”.


Siegfried Thiel ne-a spus că dincolo de degustarea în sine, “Worschtkoschtprob” reprezintă şi un pretext de a interacţiona cu cititorii ziarului: Track: “Eu cred că şi iniţial, înainte de Revoluţie, asta a fost ideea principală. Cum alţii îşi ţin evenimentul publicaţiei şi invită la o întâlnire cu cititorii, cu prietenii ziarului, cu sponsorii, cu partenerii de afaceri, aşa şi noi, Banater Zeitung ar sărbători aniversarea în 10 noiembrie. Pentru că în 10 noiembrie nu există cârnaţi, nu există prilej de a organiza aşa ceva, noi am mutat evenimentul în ultima joi din ianuarie. Şi îmbinăm două lucruri: odată aniversarea ziarului şi încă un lucru care se leagă puţin de tradiţia publicaţiilor germane, cel puţin aici, în Banat: şi anume păstrăm nişte tradiţii, apropiem cititorii de tradiţii, pentru că eu am aflat că sunt oameni care ani de zile nu au mai făcut datorită vârstei cârnaţi în ograda proprie, dar anul acesta au făcut măcar atâta cât să participe la eveniment, în dorinţa de a fi acolo. Facem ziarul cunoscut, se vorbeşte de acest ziar cel puţin în această perioadă şi facem ceva pentru a păstra tradiţiile, pentru că pentru şvabii din Banat, porcul, tăierea porcului şi pregătirea cărnii de porc a fost un lucru extrem de important. Kilogramele porcului arătau întotdeauna bunăstarea ţăranului respectiv şi acest lucru nu a dispărut în totalitate.”


Şi iată cum o manifestare uşor subversivă din vremea regimului comunist din România, desfăsurată în redacţia unui ziar a devenit un eveniment cu sute de invitaţi, o sărbătoare a tradiţiilor şvăbeşti.

Foto: pixabay.com
România la ea acasă marți, 16 decembrie 2025

Viaţa la ferma de struţi

Primii struţi crescuţi la vreo fermă în România au apărut după anul 2000. Struţul african, perfect aclimatizat condiţiilor din România,...

Viaţa la ferma de struţi
Chitara Smart (Sursa foto: Ana-Maria Cononovici, RRI)
România la ea acasă marți, 09 decembrie 2025

Chitara Smart

Originea fabricii Hora din Reghin, vine din anul 1951, când maestrul Roman Boianciuc, fonda un mic atelier, care a produs 37 de viori lucrate cu...

Chitara Smart
Sandra Ecobescu (Sursa foto: fb.com / Fundația Calea Victoriei)
România la ea acasă marți, 02 decembrie 2025

Fundaţia Calea Victoriei – sau diseminarea culturii pentru toţi!

În România, profesiile umaniste, sau cele din domeniile culturale au fost privite cu neîncredere de către mulţi, ca dezavantajoase financiar,...

Fundaţia Calea Victoriei – sau diseminarea culturii pentru toţi!
Sursa foto: CFR Călători
România la ea acasă marți, 25 noiembrie 2025

Legenda unui tren, Ţuicarul

Acum beneficiază de aerul cel mai pur din ţară, pentru că activităţile industriale din zonă s-au încheiat de mult. Dar la începutul...

Legenda unui tren, Ţuicarul
România la ea acasă marți, 18 noiembrie 2025

Google România, de 15 ani alături de români!

Programe pentru studenți, antreprenori, ONG-uri și administrație publică, însumând peste 500 de mii de studenți instruiți în marketing...

Google România, de 15 ani alături de români!
România la ea acasă marți, 11 noiembrie 2025

Viaţa kimono-ului în România

Îşi pregătea lucrarea de licenţă ca designer vestimentar, în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, la secţia Modă, când...

Viaţa kimono-ului în România
România la ea acasă marți, 04 noiembrie 2025

Meridian International Festival animă centrele culturale din ţară

A ajuns în această toamnă la a XX-a ediţie! Înfiinţat de Adrian Iorgulescu, ca preşedinte al Uniunii Compozitorilor, la acea vreme,...

Meridian International Festival animă centrele culturale din ţară
România la ea acasă marți, 28 octombrie 2025

Clubul de teatru

Statisticile din România arată că oamenii merg la teatru cel puţin odată pe an, iar îmbucurător este că pare că tinerii merg şi mai des. Pe...

Clubul de teatru

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company