Percepţii asupra Politicii Agricole Comune
Una dintre cele mai vechi iniţiative din istoria UE, databilă de la începutul anilor 60, este Politica Agricolă Comună.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Christine Leșcu, 30.04.2014, 10:05
Una dintre cele mai vechi iniţiative din istoria UE, databilă de la începutul anilor 60, este Politica Agricolă Comună. Menită să-i ajute pe agricultori nu doar să producă alimente, ci şi să protejeze mediul, să amelioreze bunăstarea animalelor şi să susţină comunităţi rurale viabile, PAC a suferit mai multe schimbări de conţinut de-a lungul anilor, pentru a se adapta vremurilor. Cea mai recentă reformă vizează perioada 2014 – 2020 şi a fost precedată de o amplă consultare publică. Acum, după lansarea ei, Comisia Europeană i-a consultat, din nou, pe cetăţenii europeni pentru a le afla opinia despre schimbările aduse Politicii Agricole Comune. Eurobarometrul redactat în acest sens conţine rezultate îmbucurătoare: peste trei sferturi (77%) dintre europeni consideră că politica agricolă comună (PAC) aduce beneficii tuturor cetăţenilor UE. Peste 90% dintre aceştia sunt favorabili faţă de principalele orientări ale noii PAC, cum ar fi ajutoare mai echitabile şi mai bine direcţionate precum şi stabilirea unei legături între sprijinul financiar acordat fermierilor şi utilizarea de practici agricole benefice pentru mediu.
Pentru români, agricultura este vitală. 92% dintre ei consideră că agricultura şi zonele rurale sunt un subiect important pentru viitorul nostru, iar pentru 78% dintre români PAC aduce beneficii tuturor europenilor nu doar agricultorilor. De altfel, datele acestea extrem de favorabile politicii agricole comune, se încadrează în curentul favorabil tuturor instituţiilor UE, după cum aflăm de la Diana Filip, coordonatoarea Centrului Europe Direct Bucureşti: Românii îşi menţin optimismul faţă de direcţia spre care se îndreaptă UE şi faţă de politicile şi rezultatele pe care reuşeşte să le implementeze aceasta. Aproximativ jumătate din numărul românilor chestionaţi pe această tematică consideră că UE se îndreaptă într-o direcţie corectă pentru a ieşi din criză. Peste jumătate dintre ei, mai exact 63%, sunt optimişti în legătură cu mersul UE. Cu precădere, 11% se declară chiar foarte optimişti şi privesc pozitiv politicile europene în ansamblul lor precum şi legislaţia europeană care este aplicată în ţara noastră.”
Ca mai în toate Eurobarometrele referitoare la percepţia despre instituţiile comunitare, nivelul de cunoştinţe generale pare a fi destul de bun. Pentru detalii, însă, informaţiile lipsesc. De pildă, întrebaţi dacă au auzit de sprijinul acordat de UE agricultorilor prin PAC, 45% au răspuns da, fără să cunoască însă amănunte, în timp ce 36% au spus că nu au auzit niciodată despre acesta. Stasticile, în acest caz, nu sunt foarte îndepărtate de realitate, după cum aflăm de la Szőcs Attila, membru în Ecoruralis, asociaţie a ţăranilor care practică agricultură ecologică şi tradiţională.
Când mă uit la cifrele astea văd că per total, europenii, agricultori sau neagricultori, sunt satisfăcuţi de felul în care reforma a fost concepută. Asociaţia noastră merge în sate şi vorbeşte cu micii producători de acolo, cu ţăranii. Dar constatăm că, deşi se cunosc multe aspecte ale PAC, lucrul acesta nu este valabil prea mult la sate, mai ales la tineri. Cei mai mulţi din cei care au răspuns pozitiv, în măsura în care cunosc PAC, au peste 40 de ani. Aşadar, tinerii fermieri din România încă nu cunosc posibilităţile pe care le poate oferi Europa.
Cu toate acestea, faptul că se acordă ajutor financiar tinerilor este considerat un lucru foarte bun de 62% dintre români. De asemenea, sprijinirea agricultorilor într-un mod mai echitabil şi mai bine direcţionat este văzut ca un lucru foarte bun de 54% dintre români în timp ce 52% dintre ei sunt foarte mulţumiţi că sunt ajutaţi financiar agricultorii care aplică măsuri benefice pentru mediu. Pentru Szőcs Attila însă există o distanţă mare între percepţia cetăţenilor şi faptele autorităţilor locale: Din păcate, deşi există voinţa politică europeană, pentru a creşte şi a dezvolta zonele rurale, după cum observăm la nivel guvernamental, politicile implementate parcă vin în contradictoriu cu această voinţă. Chiar dacă la nivel general, se acceptă ideea că PAC ar putea să-i ajute, teoretic, birocraţia de la nivel naţională nu permite dezvoltarea lor. Astfel tinerii îşi cam pierd speranţă. Avem sate depopulate, avem tineri care pleacă în alte ţări, ca să lucreze ca sezonieri, când acasă mai au pământ şi părinţi de la care mai pot învăţa şi prelua o fermă.
Până la reducerea birocraţiei naţionale şi până la redactarea unei mai bune campanii de informare, România îşi poate dezvolta potenţialul de agricultură ecologică. Szőcs Attila: Unul din obiectivele noii PAC a fost să fie mai verde”. Ei bine, în România, cei care lucrează cel mai verde” sunt acei mici ţărani din sate care nu au posibilitatea şi nici nu vor să folosească produsele de sinteză. Astfel se apropie cât mai mult de agro-ecologie, acest curent nou care se naşte în Europa şi care este o inovaţie. România are foarte multe zone de interes ecologic unde noi am putea să dezvoltăm agricultură ecologică. Oamenii care deja se implică în agricultură tradiţională şi ecologică pot să ofere deja produse de calitate. Abordarea faţă de agricultură ar trebui să fie alta, nu una productivistă, ci una integrată, care ia în calcul şi protecţia mediului şi climatul socio-economic. Ar trebui să investim în dezvoltarea acestor zone, ar trebui să investim în general în dezvoltarea rurală.
O primă varianţă a Planului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru 2014-2020 a fost deja trimis Comisiei Europene pentru negocieri, la sfârşitul lunii martie. Printre măsurile prevăzute, cele privind încurajarea tinerilor fermieri şi cele privind ecologizare sunt mai vizibile ca în alţi ani, tocmai pentru a fi în consens cu noua PAC. Faptul că 2014 este declarat Anul Internaţional al Agriculturii Familiale poate va fi de bun augur pentru cei 4,5 milioane de ţărani, mici agricultori care mai activează în România.
