Alimentația viitorului, de la ADN la tradiție

Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului! Asta spun cercetatorii care ne îndeamnă să ne hrănim cu produse cât mai naturale, să ne întoarcem la obiceiurile alimentare pe care le aveau bunicii noștri.

România Internațional, 30.10.2019, 12:18

Alimentația viitorului va fi alimentația trecutului! Asta spun cercetatorii
care ne îndeamnă să ne hrănim cu produse cât mai naturale, să
ne întoarcem la obiceiurile alimentare pe care le aveau bunicii
noștri. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că, la nivel
mondial, una din trei persoane suferă de obezitate și alte forme de
malnutriție, iar până în 2025, se estimează că vor fi afectați unul din doi
oameni. Mai grav este că obezitatea în rândul copiilor și tinerilor este în
creștere în Europa, în condițiile în care se estimează că unul din trei
adolescenți este supraponderal sau obez. În comparație cu generațiile
anterioare, tinerii din Europa, deci și din România, consumă produse
fast-food și băuturi îndulcite cu zahăr, folosesc internetul multe
ore pe zi, se deplasează cu mașina sau urcă cu liftul. Toate
acestea duc la grave probleme de sănătate, spune Lygia Alexandrescu,
specialist în nutriţie, care are câteva sfaturi pentru o viață
sănătoasă:

Soluția,
în acest moment, este alimentul integral, alimentul consumat la timpul lui,
consumat în sezonul lui. Am fost obișnuiți să mâncăm roșia vara,
strugurele toamna, pepene în august și septembrie. Acum mâncăm pepene și
în aprilie, mâncăm cireșe și în septembrie, toate aceste lucruri sunt
nefirești. Ne afectează și ne
agresează foarte tare și ne întrebăm de ce suntem bolnavi, de ce copiii noștri
sunt mai bolnavi decât noi. Ni se adreasează copii care au probleme cu
greutatea, copii cu boli pe care nu le aveau decât bunicii noștri. Avem copii
cu gută, colesterol mare, copii cu probleme de articulații din cauza greutății
foarte mari și toate astea pentru că am uitat de natură, pentru că este vorba
de acel echilibru care ne ține aproape de tot ce e firesc.

În viitorul apropiat, studierea genomului fiecăruia va permite obţinerea de
informaţii legate de moștenirea genetică și de predispoziția la diferite
afecțiuni, ceea ce va duce la crearea unor meniuri personalizate, mai spune
Lygia Alexandrescu:

Viitorul
înseamnă cercetare la nivel de ADN. Se vor face teste, se lucrează la
aceste teste care ne spun ce ne trebuie, la ce oră ne trebuie, de câte
ori pe săptămână ne trebuie acel aliment… Trebuie să mâncăm așa cum ne cere
corpul nostru. Copiii noștri vor mânca conform acestei descrieri a genomului.
Dacă vorbim de alimentul local, asta înseamnă să ne împrietenim cu natura
noastră, să stimulăm producția și economia locală. Să avem o
tanti sau un nenea în piață la care să ne ducem tot timpul și să ne
cumparăm roșiile…Dar, în viitor ne
așteaptă alimente pe bază de insecte, alimente pe bază de viermi… proteine
de bună calitate… Un singur lucru e cert. Viitorul nu mai promite lactate, nici
carne, nu mai avem de unde, resurse nu mai există. In 2028, așa se pare, vom
mânca o grămadă de produse care mimează carnea, sunt alimente pe care noi nu le
cunoaștem.

Până atunci, însă, prof. dr.
Gheorghe Mencinicopschi recomandă întoarcerea la alimentul local și integral.
Specialistul avertizează trebuie să devenim mai conștienți de ceea ce
mâncăm și de riscurile ascunse: Chestia cu viermii și cu insectele, după mine, este o diversiune. De ce cred eu asta? Păi, suntem mulți și
nu putem face mâncare pentru toți. Dar atunci este, dacă vreți, uman să faci
mâncare multă și proastă ca să-i îmbolnăvești pe oameni?. Nu-i mai bine să avem
o cultură a alimentației sănătoase ca să fim sănătoși, noi și copiii noștri,
decât să facem mâncare multă, pentru foarte mulți, ieftină și să ne
îmbolnăvim?

Aici sunt aspecte profund economcie. Toți vor să-și recupereze
investiția în cât mai puțin timp și nu-i interesează calitatea alimentului..
Deci facem pentru profit, nu ne interesează sănătatea
consumatorului. Şi atunci de ce să credem că pe rafturile magazinelor sunt
alimente sănătoase? Profitul dictează. Copiii din România sunt din ce în ce mai
obezi, boală caracteristică adultului, astăzi detectată la copii de trei ani.
Dezastrul a început în anii ’70, când carnea, ouăle, laptele, grăsimea animală
au fost declarate inamicul nr 1 al sănătății noastre. Şi a început era
cerealelor, care a dus la ceea ce vedem.

Statisticile arată că 15% dintre români sunt obezi, iar o treime,
supraponderali. Mulți tineri se confruntă cu această problemă, din
cauza alimentației din ultimele decenii, lipsită de nutrienți și plină de
chimicale. Teodor are 25 de ani și se bucură că s-a eliberat de povara
obezității: Am fost declarat obez morbid la 11
ani. Prin clasa a 6-a aveam undeva la 80 de kg. Ce a făcut pentru mine o
nutriție echilibrată? Practic, mi-a salvat viața. Pe lângă faptul că
vorbim de o prelungire a zilelor pe pământ, mi-a dat ceva ce nu credeam că voi
avea vreodată. O îmbunătățire a stilului de viață, care nu am crezut că există.

Tatiana are 36 de ani și îi este rușine să spună câtă greutate avea înainte
de a se apuca de slăbit: Un număr în plus
la kilograme, o alimentație defectuoasă și un stil de viață nesănătos, ăsta
este începutul. Dar, după un an și trei luni am reușit să dau jos 40 de kg. Mi-am
redobândit echilibrul. Nu pot să spun că este o dietă. Este un stil de viață. Mănânc aproape
orice cu niște reguli, am un program de masă pe care îl respect. Sunt două
gustări și trei mese principale. Odată cu acest minus de kilograme reușești să
te reechilibrezi cu totul, îți redobândești încrederea în tine, te schimbi cu
totul și cred că am întinerit cu vreo 10-15 ani. Acum am 36 de ani, dar
înainte arătam de 46 de ani.

Prin programe bine definite de educație nutrițională în școli se pot depăși
multe din aceste probleme, consideră specialiştii. De altfel, din
2020, o noua materie, Educația pentru sănătate și nutriție, va fi
inclusă în planurile de învățământ din România.