Provocări politice şi economice – răspunsuri pentru Europa
Plin de evenimente cu mare impact politic, 2014 a fost anul în care acţiunile Rusiei au produs primele modificări teritoriale în Europa după războiul iugoslav şi a readus în discuţie războiul rece, spun analiştii, citaţi de agenţiile de presă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 09.01.2015, 09:54
Plin de evenimente cu mare impact politic, 2014 a fost anul în care acţiunile Rusiei au produs primele modificări teritoriale în Europa după războiul iugoslav şi a readus în discuţie războiul rece, spun analiştii, citaţi de agenţiile de presă. Din punct de vedere economic, anul a fost marcat de corectarea în jos a prognozelor de creştere făcute în primele luni ale anului, din cauza incertitudinilor care persistă şi care vor marca şi anul 2015, consideră economistul Aurelian Dochia. În acelaşi timp, una dintre principalele evoluţii pozitive înregistrate în 2014 este cea legată de redresarea tot mai evidentă a economiei SUA. Aurelian Dochia: Se confirmă că economia americană a trecut de criză. Creşterea care a fost anunţată în ultimele luni ale anului, de chiar 5%, arată o stabilizare în zona pozitivă şi această evoluţie pozitivă din economia americană este probabil să se răsfrângă asupra economiei mondiale, pentru că, ştim bine, economia americană este cea mai mare din lume. O evoluţie pentru o bună parte din ţările care sunt consumatoare de energie este dată şi de faptul că în a doua parte a anului 2014 preţurile la resursele energetice, la petrol în primul rând, au început să scadă şi, evident, asta are un impact pozitiv asupra consumatorilor, asupra indicelui inflaţiei. Există o presiune inflaţionistă din cauza acestei evoluţii a petrolului, care se manifestă foarte puternic şi în Europa.”
Dacă evoluţia economiei Statelor Unite ale Americii pare să fi intrat pe o traiectorie pozitivă, nu acelaşi lucru se poate spune despre Uniunea Europeană şi în special despre zona euro. Ţările din această regiune încă se confruntă cu numeroase probleme, tendinţa generală fiind de stagnare economică, fără a exista o direcţie clară de redresare – mai spune Aurelian Dochia: Este puţin probabil ca în 2015 să apară nişte redresări spectaculoase, mai ales datorită faptului că multe ţări din Europa vor trece printr-o perioadă electorală în 2015 şi s-ar putea să existe unele surprize aduse de aceste alegeri. Grecia se îndreaptă spre alegeri anticipate şi în acestea este foarte posibil ca partidul extremist Syriza să obţină un număr important de locuri în Parlament, ceea ce va complica extrem de mult situaţia relaţiei Greciei cu celelalte ţări europene şi cu FMI. Iar direcţia în care se îndrepta Grecia va fi un semnal şi pentru ce se poate întâmpla în alte ţări europene. Spania are, de asemenea, alegeri în acest an, în toamnă. Podemos, care este un partid care şi-a exprimat opoziţia faţă de multe aspecte ale relaţiei cu UE şi de planul de austeritate impus de UE Spaniei, ar putea să câştige un loc important la masa tratativelor. Sunt multe semne de întrebare care vin din zona politică în Europa şi asta nu este bine pentru aşteptările în ceea ce priveşte economia.”
Sporirea competitivităţii UE prin creştere economică şi crearea de locuri de muncă se numără, pe de altă parte, între priorităţile preşedinţiei comunitare rotative, deţinută în prima jumătate a acestui an de Letonia. Dosarele pe care Riga va trebuie să le gestioneze conţin o problematică extrem de complexă: relaţiile UE cu Rusia, efectele crizei economice din Grecia, problemele legate de securitatea energetică şi, nu în ultimul rând, situaţia economică a UE. Autorităţile de la Riga au anunţat că vor să se implice în susţinerea eforturilor comunitare de combatere a islamismului jihadist, dar şi în cele de eliminare a atitudinilor discriminatorii ale Londrei faţă de cetăţenii est-europeni care vor să muncească liber pe piaţa muncii din Marea Britanie.
Corespondentul Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu: Nu trebuie uitat că Letonia preia acest mandat semestrial într-un moment de incertitudini economice în spaţiul comunitar. Ocuparea forţei de muncă şi situaţia socială constituie în continuare motive de îngrijorare. Previziunile economice recente ale Comisiei indicau o creştere lentă şi o rată a şomajului ridicat: aproape 25 de milioane de persoane, din cele 500, dintre care peste 18 milioane în statele din zona euro. Şomajul de lungă durată în UE este pe cale să devină structural chiar şi în economiile cu performanţe relativ bune. În ceea ce priveşte relaţiile diplomatice extrem de reci dintre UE şi Rusia, şeful diplomaţiei letone, Edgars Rinkevics, a anunţat că abordarea unui dialog cu Moscova se va face pragmatic, fără idei preconcepute pro sau antiruse. Potrivit unor declaraţii făcute de Rinkevics, poziţia Letoniei, ţară pe teritoriul căreia se află o importantă minoritate rusofonă, în bună parte susţinătoarea Kremlinului, este una simplă: dacă va exista o îmbunătăţire considerabilă a situaţiei din Ucraina, iar acordul de încetare a focului va respecta înţelegerile de la Minsk la care Rusia este parte, Riga se va gândi să propună ridicarea sau diminuarea sancţiunilor impuse Rusiei.”
Dacă însă situaţia din Ucraina se va înrăutăţi, atunci Letonia spune că va propune chiar impunerea de noi sancţiuni.
