Noi limite, pentru un aer mai curat

Aproape o jumătate de milion de europeni mor, în fiecare an, din cauza unor boli cauzate de emisia a milioane de tone de gaze şi de particule eliberate în atmosferă prin activităţile oamenilor.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 02.12.2016, 10:34

Aproape o
jumătate de milion de europeni mor, în fiecare an, din cauza unor boli cauzate
de emisia a milioane de tone de gaze şi de particule eliberate în atmosferă
prin activităţile oamenilor: de la dioxidul de sulf, care contribuie la ploile
acide ce deteriorează clădiri şi ucid plante, până la particule foarte mici,
care pot provoca boli respiratorii şi cardiovasculare. Aceasta deşi, de-a
lungul ultimelor decenii, emisiile au scăzut semnificativ în cele mai multe
ţări. Costurile externe cauzate de
poluare sunt estimate la 330-940 miliarde euro pe an, inclusiv pagube economice
directe de 15 miliarde de euro din zilele de lucru pierdute, 4 miliarde de euro
din costurile de sănătate, 3 miliarde de euro din pierderi de profit din
recolte și 1 miliard euro pagube asupra clădirilor, relevă date ale Comisiei
Europene.

Luând în calcul toate aceste aspecte, decidenţii au început să
caute soluţii. Iar una dintre acestea ar fi, cred parlamentarii europeni, de
exemplu, stabilirea unor plafoane mult mai stricte în statele comunitare pentru
principalii poluatori atmosferici.

Reuniţi la Strasbourg, eurodeputaţii au
dezbătut şi apoi au votat o nouă directivă în domeniu, care stabileşte obiective
naţionale de reducere a emisiilor pentru cinci factori poluanţi ai aerului până
în 2030, comparativ cu 2005 – dioxid de
sulf, oxizi de azot, compuşi organici volatili non-metan, amoniac şi particule
fine în suspensie, adică praful fin care provine de la vehiculele rutiere,
transportul maritim, şi respectiv funinginea eliberată prin ardere, cunoscută
drept negru de fum.

Conform Agenţiei
Europene a Mediului, aceşti poluanţi vin din diferite surse, precum cele de
încălzire, industrie sau sectorul transporturilor, din agricultură sau din
procesul de producere a energiei. Parlamentul a acceptat, însă, ca metanul să
fie exclus din propunerea definitivă, chiar dacă acest lucru nu este trecut în
mod specific în directivă. Potrivit specialistilor, deşi metanul există în
concentraţii mult mai mici în atmosferă decât dioxidul de carbon, el este
responsabil de 18% din efectul de seră generat de activităţile umane.

Reducerea
poluării se impune pentru că reprezintă principalul factor de mediu
care duce la decese în UE, a subliniat în plenul Parlamentului raportorul
Julie Girling. Contextul politic s-a schimbat dramatic în ultimii trei ani,
tema calităţii aerului fiind un subiect important pe agenda publică, în urma
scandalului VW şi a problemei emisiilor în condiţii reale de trafic. Poate este
vorba şi despre recunoaşterea faptului că în ultimii 10 ani ne-am concentrat
atât de mult pe CO2, încât am neglijat calitatea aerului, a mai spus Julie
Girling:

Aceasta este o criză urgentă de sănătate
publică, şi între 2020 şi 2030 vom îmbunătăţi rezultatele cu 50%. Aceasta
înseamnă că, în fiecare an, 200.000 de oameni din întreaga Europă nu îşi vor
pierde viaţa prematur, acest lucru având o importanţă uriaşă, sublinia
raportoarea Julie Girling, încă din vară, după votul comisiei de mediu, în luna
iulie.

O anumită flexibilitate în
respectarea limitelor este prevăzută, dar cu anumite condiţii. Astfel, în cazul
în care într-un an un stat membru nu îşi poate îndeplini angajamentul din cauza
unei ierni deosebit de reci sau a unei veri deosebit de secetoase, ţara
respectivă va avea posibilitatea să facă o medie a emisiilor sale anuale pentru
anul în curs, cel precedent şi cel următor. În acelaşi timp, statele membre
sunt îndemnate ca în programele naţionale de control al poluării atmosferice să
cuprindă măsuri aplicabile tuturor sectoarelor economice relevante,
inclusiv agriculturii, industriei,
transportului rutier şi naval intern, dar şi încălzirii locuinţelor.

Cred că
acest vot este un pas în direcţia corectă. Nu este o soluţie perfectă, dar este
începutul unui drum pentru a îmbunătăţi semnificativ sănătatea cetăţenilor
noştri, a mai spus raportorul european.

Rezultatul la care s-a ajuns este o
mare realizare în ceea ce priveşte problemele de sănătate în Uniunea Europeană,
a apreciat şi comisarul pentru combaterea schimbărilor climatice şi energie,
Miguel Arias Canete. Este vorba de prevenirea în proporţie de 50% a unor morţi
premature şi a unor boli, până în 2030. Cetăţenii vor beneficia de pe urma
acestor măsuri, care deschid, în acelaşi timp, calea pentru aplicarea
protocolului revizuit de la Gotteborg, cu efect asupra ţărilor afectate, dar şi
în ceea ce priveşte poluarea transfrontalieră.