Laserul de la Măgurele, funcţional

Laserul de la Măgurele, din apropierea Bucureştiului, a fost asamblat şi testat în forma finală. ELI-NP.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 08.06.2018, 13:40

Laserul de la
Măgurele, din apropierea Bucureştiului, a fost asamblat şi testat în forma
finală. ELI-NP, Extreme-Light
Infrastructure-Nuclear Physics, cel mai puternic din lume în acest moment, este
format din două lasere de mare putere, de 10 petawați, plus două lasere de câte
un petawat și alte două lasere a câte 100 de terawați fiecare. Sistemul, gândit pentru a dezvolta 10% din
puterea Soarelui, va funcționa împreună cu un alt sistem unic la nivel mondial,
un fascicul de raze gama de mare putere. La Măgurele sunt rezultatele
ultimilor 30 de ani de cercetare pe plan mondial, cu miliarde și miliarde de
dolari investiți în cercetare. Este cea mai înaltă tehnologie a momentului.
Oglinzile laserului, de exemplu, sunt unicat, nu s-a mai fabricat niciodată
așa ceva în lume, au explicat responsabilii de la Măgurele. Proiectul a început
în 2013 și va fi complet finalizat în 2019.

Academicianul Nicolae Zamfir,
directorul proiectului, vorbeşte despre modul în care a evoluat ceea ce în urmă
cu un deceniu era doar un început – implicarea în dezvoltarea unui proiect de
anvergură care să ajute cercetarea şi inovarea europene să ţină pasul cu
competiţia Statelor Unite, Chinei sau altor mari actori importanţi în domeniu.
Nicolae Zamfir: Cred că nimeni nu se aştepta la o evoluţie atât de
fantastică. Acum 10 ani era doar o idee. Şi acum, constatăm că ELI este ceva
real, nu numai pe hârtie, ci chiar în fapt. Există trei facilităţi care sunt
construite, utilarea lor cu echipamente ştiinţifice se va termina în curând. Deci,
este un progres extraordinar în 10 ani de la idee, la materializarea de o
asemenea anvergură.

Întreaga structură, de 100.000 de tone, este poziţionată pe o platformă susţinută de 1.000 de piloni
sprijiniți în arcuri și amortizoare. Soluția tehnică a construcției,
românească, a fost concepută pentru a păstra alinierea fasciculului laser şi a
fasciculului gama. Pentru că structura nu are voie să miște mai mult de un
micron, în caz de cutremur. Costurile se ridică la 350 de milioane de euro, 20%
din surse guvernamentale, restul fonduri nerambursabile de la Comisia
Europeană. În competiţia pentru găzduirea proiectului european au intrat 13
ţări interesate de fondurile europene aflate în joc, dar şi să obţină şansa de
a face un salt considerabil într-un domeniu în care aveau tradiţie şi de care
erau interesate.

Acum, România este un
jucător major, spune Nicolae Zamfir, care a vorbit şi despre faptul că la
Măgurele va fi găzduit institutul de cercetare ELI-ERIC: Încercăm să punem bazele viitorului institut ELI-ERIC, un tip de instituţie nou, aprobat recent de Parlamentul
European, care se va conduce după regulile europene. Şi sperăm ca Germania să
devină membră a acestui consorţiu, împreună cu ţările-gazdă. Sigur, obligatoriu
vor fi România, Ungaria, Republica Cehă, însă avem nevoie de prezenţa
celorlalţi, atât datorită forţei lor ştiinţifice, cât şi financiare. Ne
aşteptăm ca toată comunitatea ştiinţifică europeană să participe la
experimentele care se vor face.

ELI-LP este
considerat un proiect remarcabil
atât pentru România, cât şi pentru întreaga Uniune Europeană. Vorbind despre
ELI şi despre viitoarea structura ELI-ERIC, Gunther Krichbaum, preşedintele
Comisiei pentru Afaceri Europene a Bundestagului, care a vizitat centrul de la
Măgurele, a subliniat necesitatea dezvoltării proiectelor europene de o
asemenea anvergură, care pot asigura competitivitatea Uniunii Europene cu SUA, Japonia sau China: Cred că
este o şansă imensă. Am văzut implicarea tuturor celor care lucrează în acest
proiect şi probabil că este numai începutul. Alte proiecte ar putea urma,
pentru că România are oameni bine calificaţi. Aveţi universităţi bune în ţară. Este
o modalitate care va ajuta să evitaţi hemoragia de creiere, pentru că aveţi
posibilitatea de a oferi în ţară acestor oameni bine pregătiţi o perspectivă
profesională.

Domeniile în
care ar putea avea impact cercetarea de la Măgurele sunt numeroase, incluzând
fizica, astronomia şi medicina. În anul 2010, când a fost scoasă o carte albă a proiectului ELI-NP, au
fost evidenţiate peste 200 de experimente care urmează să se deruleze cu aceste
echipamente unicat mondial. Unele se referă la cercetarea în domeniul medical,
pentru combaterea cancerului, de exemplu, altele la cercetarea în domeniul
spațial, respectiv producerea unor materiale rezistente la radiațiile cosmice,
pentru protecția astronauților în drum spre Marte.

Ca stat membru gazdă al ELI-ERIC, România va contribui la
îmbunătățirea domeniului cercetării științifice la nivel național, va consolida
participarea cercetării românești la circuitul european și internațional, la
transferul și dezvoltarea tehnologică, ce constituie preocuparea de bază a cercetării
mondiale și europene. De asemenea, va crea premise pentru dezvoltarea
transferului de tehnologie și stimularea dezvoltării economice prin atragerea
de investitori, incluzând dezvoltarea de parcuri științifice și tehnologice și
parcuri industriale.