Securitatea şi siguranţa alimentară

Peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie cronică. Alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar încă 1,3 miliarde de oameni sunt supraponderali.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 02.11.2018, 13:38

Peste 820 de milioane de persoane suferă, în prezent, de malnutriţie
cronică. Alte 672 de milioane suferă de obezitate, iar încă 1,3 miliarde de
oameni sunt supraponderali. Datele apar în cel mai recent raport FAO (Food and Agriculture
Organization of the United Nations) din anul 2018. 70% din populaţia afectată
de sărăcie trăieşte în zonele rurale, unde viaţa lor depinde de agricultură,
piscicultură şi silvicultură, mai arată documentul. Din acest motiv, apreciază
instituţia ONU, obiectivul Foamete zero al Agendei 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă necesită o transformare a economiei rurale. Obiectivul amintit
promovează colaborarea, la nivel mondial, pentru a asigura întregii populaţii
din toate colţurile lumii accesul la o alimentaţie sănătoasă şi nutritivă. În
acest sens, guvernele trebuie să creeze oportunităţi pentru dezvoltarea
investiţiilor sectorului privat în agricultură, odată cu creşterea numărului de
programe de protecţie socială pentru categoriile vulnerabile şi crearea de
legături între producători şi zonele urbane.

Conflictele, schimbările climatice
care duc la condiţii meteo extreme, un nivel scăzut al economiei, alături de
obezitate, reprezintă efecte contrare ale luptei împotriva foametei şi
malnutriţiei, spun specialiştii – fapt subliniat la Radio România şi de Mircea Duţu, preşedintele
Universităţii Ecologice din Bucureşti. Raportul situaţiei mondiale a
alimentaţiei şi agriculturii 2018, dat publicităţii la Roma pe 15 octombrie,
are ca principală concluzie faptul că, în prezent, după o perioadă de
regresiune, foametea în lume este din nou în creştere, a amintit profesorul universitar Mircea Duţu: Peste 820 de milioane de persoane suferă
de subalimentaţie cronică. Conflictele, fenomenele meteorologice extreme legate
de dereglarea climei, recesiunea şi nivelurile de supraponderali şi obezi
inversează progresele rapide în lupta contra foametei şi malnutriţiei. Ce aş
vrea să remarc este faptul că se vorbeşte din ce în ce mai mult la nivel
mondial de recunoaşterea unui drept fundamental al omului la alimentaţie, care
ar semnifica în primul accesul la o hrană suficientă, de bună calitate, pentru
a duce o viaţă sănătoasă şi activă. Acestea par a fi problemele fundamentale cu
care se confruntă omenirea şi Acţiunea Împreună, care este sloganul Zilei
Mondiale a Alimentaţiei din 2018, pentru a atinge acest obiectiv în 2030 -
foamete zero.

Micii producători trebuie să
adopte metode noi, sustenabile, pentru a creşte productivitatea şi veniturile.
Asigurarea mobilităţii în comunităţile rurale necesită o abordare care să ţină
cont de mediu, care să încurajeze dezvoltarea tehnologică şi care să creeze
oportunitatea unor locuri de muncă stabile şi profitabile, spun cei de la
Naţiunile Unite. Forţa de muncă şi dezvoltarea economică nu sunt, însă,
suficiente, îndeosebi pentru cei care cad victime conflictelor. Tocmai de
aceea, obiectivul Foamete zero are în vedere o abordare pe termen lung în
vederea formării unei societăţi incluzive şi paşnice. Alte aspecte importante
ţin de securitatea şi siguranţa alimentară. Profesorul universitar Mihai
Berca, de la Uhiversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Bucureşti: Dacă ne referim numai la
securitate, nu la siguranţă, problema majoră este calitatea alimentelor pe care
oamenii trebuie să le mânănce şi slaba diversitate a lor, pentru că din slaba
diversitate a lor rezultă meniurile nu cele mai potrivite pentru sănătatea
umană. Asta în ceea ce priveşte securitatea. Dar mai este o problemă şi anume
că suntem atacaţi în momentul de faţă, datorită schimbărilor climatice, de
invazii, invazii care nu vin din toată lumea, mai ales din partea de sud a
lumii, de insecte, bacterii, boli şi dăunători care ne afectează calitatea în
primul rând, şi cantitatea dar şi calitatea, pentru că noi nu avem timpul
necesar să intervenim, să le cunoaştem, cu viteza la care ele intră în
culturile noastre. Din această cauză se reduce pe zi ce trece capacitatea
noastră de a pune la dispoziţie materiile prime cele mai bune pentru
agricultură.

Reducerea risipei alimentare poate contribui la eradicarea
foametei. Datele statistice arată că anual cantitatea de mâncare aruncată la
gunoi ajunge în unele locuri la peste o sută de kilograme/persoană. Între
cauzele identificate pentru această situaţie se numără strategiile de marketing
gândite pentru a stimula cumpărarea de produse prin diverse oferte. O societate
de protecţie a consumatorilor din Franţa a arătat, recent, pe de altă parte, că
în urma unor teste s-a constatat că anumiţi fabricanţi de produse lactate
inscripţionează cu bună ştiinţă produsele cu date de perimare mai apropiate
decât cele până la care se păstrează calităţile produsului, cu scopul de a
accelera rotaţia produselor în raioanele magazinelor de desfacere. Şi în
agricultură se face risipă, ca urmare a unor practici cum ar fi abandonarea pe
câmp a unei părţi a recoltei de cereale după trecerea batozei, utilizarea
produselor nevândute pentru hrana animalelor, utilizarea pentru compost sau
metanizare a fructelor şi legumelor care nu corespund cerinţelor de calibrare.