Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Microbi, boli și pandemii în secolul al 19-lea românesc

Microorganismele și bolile asociate lor care au dus la apariția pandemiilor au apărut în orizontul omului modern odată cu dezvoltarea medicinei.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Microbi, boli și pandemii în secolul al 19-lea românesc
Microbi, boli și pandemii în secolul al 19-lea românesc

, 22.03.2020, 08:32

Microorganismele și bolile asociate
lor care au dus la apariția pandemiilor au apărut în orizontul omului modern
odată cu dezvoltarea medicinei. Ele au dus la gândirea de politicii sanitare și
tot ele au modificat comportamente sociale. Și în spațiul românesc
microorganismele și bolile provocate de ele care au acaparat atenția și au
generat politici publice sanitare au fost cele producătoare de epidemii și
pandemii. Lumea românească a secolului al 19-lea s-a confruntat cu un dușman de
secole: ciuma. Dar și alți dușmani nevăzuți și necunoscuți până atunci s-au
manifestat cu o virulență distrugătoare, așa cum a fost holera.



Împreună cu medicul, antropologul și
profesorul Călin Cotoi de la Universitatea București am examinat noua apariție
în mentalul românesc, și anume microorganismul. L-am întrebat pe Călin Cotoi
când au aflat românii de existența microorganismelor care generau pandemiile:

O parte dintre români încep să
știe aceasta tot atunci când începe să știe și restul lumii după ce Pasteur
descoperă întâi fermentația lactică, pe urma pe cea alcoolică. Pe urmă, Pasteur
arată că nu există generație spontanee, adică nu există formarea micilor animale
din nimic. Restul populației României, în afara celei implicate în reforma
sanitară și medicală, are o întârziere destul de mare în această cunoaștere. Pe
la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului 20, microbul devine o
imagine mai populară în spațiul românesc.



Spaimele de molime ale oamenilor din
secolul 19 nu erau mai mici față de spaimele omului medieval. Călin Cotoi spune
că în Europa secolului al 19-lea se schimbă inamicul microbiologic. Ciuma
devenea istorie și un nou dușman nevăzut apărea, și anume holera:

Până pe la 1830 și ceva mai
există încă ciumă în România. În secolul al 19-lea a existat ciuma lui Caragea,
de care au murit foarte mulți oameni. Dar boala cea mai interesantă și mai
importantă după părerea mea pentru spațiul românesc al secolului al 19-lea este
holera. Mai sunt și altele, dar holera modifică radical structura politică și
socială a Țărilor Române.

Aș spune, puțin exagerând, că România modernă este
una dintre creațiile holerei, a pandemiilor europene de holeră. Este una dintre
cele mai creative boli din punct de vedere social în secolul al 19-lea și este
foarte diferită de ciumă din acest punct de vedere. Holera reușește să treacă
peste cordonul sanitar habsburgic, reușește să ajungă din focarele ei din India
până la Paris, Londra și America de Nord și modifică profund atât spațiul
social occidental, cât și oarecum prin ricoșeu pe cel de la Gurile Dunării.


Nu este un secret că epidemiile și
pandemiile au fost purtătoare ale schimbării în istorie. Holera nu a făcut nici
ea excepție de la regulă. Călin Cotoi arată că impunerea carantinei dure, și
anume 40 de zile în care orice transport de bunuri și trafic de persoane erau
oprite direct pe vapor sau în posturi de carantină de pe malul Dunării, a
însemnat creșterea autorității statului român:

Statul român creează carantine pe Prut, dar mai ales pe
Dunăre. Carantinele de această dată sunt foarte solide, doar că, odată create,
ele intră în criză. Statul român depindea din ce în ce mai mult de comerțul cu
grâne, care îi asigura sursa de finanțare și de existență, și acest comerț cu
grâne este pus în pericol de către o carantină prea dură. Așa că există mereu o
tensiune între libertatea comerțului și pericolul holerei. Cred că din această
dilemă a crizei se creează România.


La începutul secolului al 19-lea,
Europa era lovită de holeră, o boală nouă, necunoscută, împotriva căreia nu se
cunoștea nicio formă de luptă eficientă. Modernizarea și europenizarea
spațiului românesc au făcut ca soluțiile și tratamentele din țările avansate să
ajungă și aici.

Călin Cotoi: Holera
trece cu mare ușurință peste vechile cordoane sanitare ridicate în special
împotriva ciumei și, în alte părți ale lumii, împotriva febrei galbene și
ajunge să devasteze o Europă care se afla într-o înflorire comercială,
industrială și urbană. Europa este luată prin surprindere de virulența holerei.
Europa reacționează la această boală necunoscută creând niște sisteme de
guvernare, sisteme medicale și de înregistrare a bolilor, a unor teorii despre
relația dintre mediul social și boală.

Toate la un loc crează altă față și
formă a administrării și guvernării europene. Aceste modele de igienă publică,
de politici publice vin și în România și ele transformă cumva societatea. Apar
aceste modele internaționale de reacție față de această boală cumplită și
necunoscută. Ele eșuează în România în mare măsură din cauza unei fracturi
între urban și rural. În urban se încearcă cu oarecare succes introducerea
metodelor de igienă publică, în rural însă eșecul este destul de vizibil.




Microorganismele și pandemiile din secolul al
19-lea românesc nu au adus însă numai jale și moarte, așa cum aduseseră în secolele
trecute. Contactele cu lumea occidentală europeană au făcut ca lumea românească
să se transforme dintr-una a pesimismului și fatalismului într-una a
posibilităților reale de lichidare a molimelor.

Enciclopedia RRI
Enciclopedia RRI duminică, 15 noiembrie 2026

„Inundația II”

În 1970, după inundațiile care au lovit România, o imagine semnată de Joan Miró a ajuns pe un timbru românesc. Artistul catalan a realizat o compoziți…

„Inundația II”
Expoziția Generală Română din 1906 – Jubileul în imagini la 120 de ani
Enciclopedia RRI duminică, 08 noiembrie 2026

Expoziția Generală din 1906

Acum 120 de ani, pe 6 iunie 1906, în capitala României se deschidea o mare expoziție care să marcheze o triplă sărbătoare: 40 de ani de domnie a regel…

Expoziția Generală din 1906
Sursa foto: eteatru.ro
Enciclopedia RRI duminică, 01 noiembrie 2026

Teatrul la microfon

Teatrul Național Radiofonic (TNR) este instituția care produce teatru pentru Radio România, iar povestea sa începe în anul 1929, când a fost difuzată …

Teatrul la microfon
Enciclopedia RRI
Enciclopedia RRI duminică, 25 octombrie 2026

Donația Dimitrie N. Ciotori

În 1932, juristul, politicianul și diplomatul Dimitrie N. Ciotori își dona colecția de 74 de materiale cartografice Bibliotecii Academiei Române. Născ…

Donația Dimitrie N. Ciotori
Enciclopedia RRI duminică, 18 octombrie 2026

Coiful de la Coțofenești

Coiful de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase obiecte de aur descoperite vreodată pe teritoriul României, aparținând civilizației traco…

Coiful de la Coțofenești
Enciclopedia RRI duminică, 11 octombrie 2026

Institutul Medico-Legal sau patrimoniul pierdut al Bucureștiului

Pe malul stâng al Dâmboviței, după ce râul părăsește zona centrală din Piața Unirii, se găsea până în 1985 clădirea Institutului Medico-Legal care pur…

Institutul Medico-Legal sau patrimoniul pierdut al Bucureștiului
Enciclopedia RRI duminică, 04 octombrie 2026

Alburnus Maior, Roșia Montană

Alburnus Maior este numele antic roman al localității Roșia Montană, aflată în centrul României, în regiunea istorică a Transilvaniei, în Munții Apuse…

Alburnus Maior, Roșia Montană
Enciclopedia RRI duminică, 27 septembrie 2026

Medicina legală în România

Medicina legală este acea ramură a medicinei care face ca adevărul să fie mai ușor de găsit și ca legea să se aplice drept. Medicina legală din Români…

Medicina legală în România

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company