Colecția Filatelică a României de la MNIR
Colecția Filatelică a României păstrată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) cuprinde unele dintre cele mai valoroase timbre românești, inclusiv primele emisiuni vechi care marchează începuturile poștei moderne la noi, cum ar fi celebrul timbru „Cap de bour”.
Ion Puican, 12.04.2026, 12:00
Colecția Filatelică a României păstrată la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) cuprinde unele dintre cele mai valoroase timbre românești, inclusiv primele emisiuni vechi care marchează începuturile poștei moderne la noi, cum ar fi celebrul timbru „Cap de bour”. Aceste piese arată cum a fost reprezentată România, de-a lungul timpului, prin imagini, simboluri și evenimente importante. Despre Colecția Filatelică a României de la MNIR ne-a dat detalii Cristina Antonie, curator al colecției:
„Colecția filatelică a României este foarte vastă. Are milioane de timbre, atât românești, cât și străine. Pe lângă acestea, avem și matrițe, dar mai avem și efecte poștale. Sunt practic etape de lucru în realizarea unui timbru, pentru că munceau foarte mulți oameni pentru realizarea unei bucățele mici de hârtie. Care inițial avea o valoare poștală și ajunge să aibă valoare inestimabilă. Este importantă pentru Muzeul Național de Istorie și nu numai, pentru că vedem, practic timbrele povestesc ceva, ne vorbesc de subiecte foarte interesante. Fiecare timbru în parte are o istorie, are ceva de spus despre o personalitate, chiar și despre cel care a realizat timbrul, despre machetator, pentru că pe unele avem denumirea lor, pe altele nu.”
Ce presupunea munca realizării unui timbru? Care erau etapele de lucru? Câți oameni munceau pentru realizarea unei mici bucățele de hârtie? Despre toate acestea ne vorbește Cristina Antonie:
„Cum vă spuneam, e o muncă foarte laborioasă, care a evoluat în timp. Dacă la început se realizau practic manual, cu un clișeu și se aplica pe hârtie, se ajunge în secolul XX să se facă mecanic, cu ajutorul plăcilor de imprimat, de tipărit. Dar ca să fie făcut aceste plăci se pleacă de la o idee, de la un desen. Se face macheta, apoi era făcută o matriță de bază, practic, desenul era redus și realizat prin gravură mecanică sau chimică, depinde cum se dorea, în relief sau în adâncime, sau prin mixtura celor două tehnici și se reda desenul. Gravorul făcea o serie de probe ca să vadă: mai are de rectificat, nu mai are. Apoi, după aceste probe se făcea proba de culoare. Practic se lua și se imprima în mai multe culori pe care le considerau a fi imprimate și făcea modelarul. După modelar trebuia să fie făcută rola de transfer, pentru că nu se făcea un singur timbru, se făceau sute de timbre. Și atunci se făcea o rolă de transfer. Practic, se imprima cu ajutorul transferului de relief, cu ajutorul presiunii. Se lua o rolă negravată și apoi matrița de bază, gravura de pe ea era imprimată pe rolă. În una-două imagini. Și apoi cu acea rolă de transfer se aplica tot cu ajutorul presiunii pe placa de tipar și erau făcute atâtea timbre cât trebuiau să fie imprimată în coală. Dar nu se oprește aici, pentru că am văzut că sunt și timbre colorate, cu mai multe culori sau timbre cu valori nominale diferite și atunci trebuiau făcute role pentru fiecare culoare în parte, role pentru fiecare valoare nominală și puse separat una peste cealaltă. Vă dați seama că existau și greșeli, se relua totul și se făcea descompunerea de culoare în momentul în care se făcea imprimarea și se ajungea la probe. La fel, bunul de tipar. Și apoi se imprima coala de timbre. Deci vă dați seama cât de mult lucrau? E mai simplu acum este digitalizat, practic cu ajutorul calculatorului s-a simplificat mult acest procedeu.”
Cristina Antonie ne-a dat și câteva exemple despre raritățile aflate în cadrul Colecției Filatelice a României de la MNIR:
„Celebrele „Cap de bour” sunt cele mai vechi timbre emise la noi. Matrițele, noi le avem pe toate cele originale. Au fost două emisiuni „Cap de bour”. Noi avem și o matriță neemisă chiar, care practic este unicat, ca toate celelalte, de altfel. Acestea erau aplicate manual. Deci un timbru „Cap de bour” este foarte valoros. Pe lângă faptul că este foarte vechi, este și modalitatea de imprimare în sine îl face valoros. Pentru că ele au și fost retrase repede de pe piață. Apoi avem „Principatele Unite”. Eu vă spun din perspectiva matrițelor, mai ales, pentru că eu dețin această gestiune, „Colecția Matrițe” și eu am plăcile de bază ale „Principatelor Unite” în gestiune. Sunt importante pentru că au fost realizate cu ajutorul unei tehnici diferite la vremea respectivă, galvanoplastia, practic adăugarea de material în relief. Se lua clișeul și cu ajutorul electrolizei se realiza o placă întreagă. Nu se mai tipăreau manual. Practic, cu aceste plăci se începe tipărirea mecanizată. Avem și două pietre litografice. Sunt etape de lucru în realizarea timbrelor prin metoda de litografie, pentru că apar mai multe chenare de timbre care teoretic, în momentul imprimării nu își au locul acolo.”
Unde poate fi văzută colecția pentru cei pasionați de filatelie? Cristina Antonie:
„Din păcate, o expoziție permanentă nu avem și din motivul spațiului și din motivul faptului că noi încă suntem în inventariere. Durează, sunt milioane de timbre. Am reușit să terminăm inventarierea matrițelor, tocmai de aceea m-am și apucat să le public, ca să le fac cât mai cunoscute publicului. Catalogul se poate achiziționa atât online, cât și la magazinul nostru de suveniruri din cadrul Muzeului Național de Istorie. …”
Dincolo de rolul lor poștal, timbrele au devenit astăzi documente istorice în miniatură. Ele surprind personalități, momente importante și schimbări din societate, iar privite împreună spun o parte discretă, dar foarte clară, din istoria României.
