Clătite

Inventate, se pare, în Franţa, clătitele s-au răspândit în Europa astfel încât le putem găsi sub diferite nume în vestul Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în Europa centrală şi de Est.

Ștefan Baciu, 16.02.2018, 12:03

Inventate, se pare, în Franţa,
clătitele s-au răspândit în Europa astfel încât le putem găsi sub diferite nume în
vestul Europei şi pe continentul nord-american, dar şi în Europa centrală şi de
Est. Pot fi servite ca desert, umplute cu dulceaţă, gem sau cremă de ciocolată,
dar şi ca aperitiv atunci când sunt umplute cu legume sau cu carne. Uneori sunt
consumate împreună cu felul principal, de exemplu în Slovacia, unde friptura de
gâscă este servită cu varză roşie călită şi cu clătite.

În unele
comunităţi există un obicei de a îngropa iarna printr-o sărbătoare numită Fărşang
sau Fasching, termen preluat de la coloniştii saşi care s-au stabilit în
Transilvania. Cu această ocazie, localităţile erau cutreierate de tineri îmbrăcaţi
ciudat şi care, prin zgomotele pe care le făceau, alungau spiritele rele înainte
de intrarea in postul Paştelui. Tot cu această ocazie, cei care colindau împărteau
gogoşi oamenilor din sat. Pornind de la acest obicei, în urmă cu 15 ani, un
grup de tineri au organizat la Prejmer, în apropiere de Braşov (oraş din
centrul României), Caravana clătitelor, o manifestare care, în timp, a atras
şi mulţi vizitatori, fapt care nu se va întâmpla în acest an după ce autorităţile
locale au decis să nu îl mai organizeze. Împărţitul clătitelor era un obicei al saşilor din
zona Braşovului, legat, se pare, de plecarea tinerilor în armată. Aceştia
colindau prin sat pentru a-şi lua rămas bun, împărţind tuturor clătite pentru
ca oamenii să nu îi uite. În cursul serii pentru ei era organizată o petrecere
la care se strângea toată lumea din localitate.

Pentru că am mai
prezentat modul de preparare a clătitelor, de această dată vă propunem o reţetă
de clătite braşovene cu carne. Pentru aluatul de clătite avem nevoie de un pahar de făină, de un ou, de jumătate
de pahar de lapte, de apă
minerală sau sifon, de ulei şi sare. Amestecăm făina cu oul într-un castron şi adăugăm laptele până când obţinem un aluat cremos, de consistenţa smântânii.
Clătitele se prăjesc în puţin ulei pe care trebuie să îl încingem înainte de a
turna aluatul, cu ajutorul unui polonic, în tigaie. Stratul trebuie să fie
subţire şi uniform, iar clătita se prăjeşte până ce capătă o culoare aurie,
după care, cu ajutorul unei spatule sau, dacă aveţi dexteritate, printr-o
mişcare energică în sus a tigăii, o întoarceţi pe partea cealaltă. Pentru
umplutură, avem nevoie de o ceapă, de un sfert de kg de ciuperci, de un sfert
de kg de carne tocată, de pui, de porc sau de vită şi de condimente specifice
(piper, cimbru, mărar sau boia). Călim uşor ceapa, tocată mărunt, adăugăm
carnea şi ciupercile, de asemenea, tocate şi le lăsăm să fairbă înăbuşit.
Umplem clătitele, le dăm prin ou şi pesmet şi le prăjim în ulei. Există şi
varianta de a le pune într-o tavă, de a le acoperi cu smântână şi de a le lăsa
în cuptor timp de circa un sfert de oră.