Merele, de la mâncare la desert

Dacă veţi călători în partea sudică a Transilvaniei, în partea unde se află satele săseşti şi bisericile fortificate săseşti şi dacă veţi parcurge meniurile restaurantelor şi ale pensiunilor, veţi sesiza existenţa unor preparate care ţin de cultura ...

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ștefan Baciu, 15.11.2019, 12:13

Dacă veţi călători în partea sudică a
Transilvaniei, în partea unde se află satele săseşti şi bisericile fortificate
săseşti şi dacă veţi parcurge meniurile restaurantelor şi ale pensiunilor, veţi
sesiza existenţa unor preparate care ţin de cultura gastronomică a saşilor,
etnici germani care s-au stabilit aici în urmă cu un mileniu. Unul dintre ele
este supa de mere, care, la fel ca și cea de vișine, este ceva diferit față de
gastronomia românească.

Supa de mere se prepară de obicei în timpul verii când
merele sunt încă acrișoare. Pentru a prepara o supă de mere avem nevoie de 8
… 10 mere acrişoare, 2 linguri de făină, 2 linguri de zahăr, 100 de mililitri
de smântână. Se mai poate adăuga puţină scorţişoară. Merele trebuie curăţate de
coajă şi de seminţe, apoi tăiate în cubuleţe şi puse la fiert în 2 litri de
apă, împreună cu zahărul şi cu puţină sare. După ce au fiert, cam intr-un sfert
de oră, merele trebuie pasate. Separat facem un amestec dintr-un gălbenuş de
ou, făină şi smântână pe care îl turnăm în zeama în care se află merele pasate
şi, pentru puţin timp, se lasă la foc mic, amestecându-se în vederea
omogenizării compoziţiei. La sfârşit se poate adăuga puţin vin alb. Există şi
variante ale supei de mere în care se adaugă costiţă afumată de porc sau carne
de pui. Se folosesc, de exemplu, măruntaie de pui (ficat, pipote şi inimi) care
se pun la fiert în oală înaintea merelor. După ce carnea a fiert, introducem în
oală, merele curăţate de coajă şi tăiate felii. La sfârşit, dregem cu smântână
şi cu un gălbenuş de ou această supă de mere cu carne, peste care putem presăra
frunze tocate de pătrunjel.

Unele soiuri de mere pot
fi folosite împreună cu preparate la grătar. Tăiate în rondele cu grosimea de
un deget și curățate de cotor și de sâmburi, merele pot fi puse puțin pe grătar
și pot fi prezentate pe farfurie sub o felie de carne, mușchi sau cotlet
dezosat, pregătită de asemenea pe grătar.

Sunt multe deserturi la care folosim mere, cea mai
populară fiind plăcinta cu mere. Avem nevoie de două kg de mere, un sfert de kg
de zahăr, un sfert de kg de făină, un pachet de 200 de grame de margarină şi
praf de copt. Margarina trebuie amestecată cu făina, cu praful de copt şi, dacă
este cazul, cu puţină apă pentru omogenizarea aluatului care trebuie să aibă o
anumită consistenţă şi care trebuie lăsat în frigider circa o oră.

Separat se
face umplutura. Merele se dau pe răzătoare, se storc de zeamă şi se amestecă cu
zahărul şi, eventual, cu puţină scorţişoară. Aluatul se împarte în două părţi
astfel încât să obţinem două foi care se vor întinde într-o tavă de cuptor.
Punem umplutura peste prima foaie, apoi peste umplutură întindem cea de a doua
foaie, presând pe margini pentru ca umplutura de mere să nu iasă la suprafaţă.
De asemenea, înainte de a introduce tava în cuptor, aluatul trebuie înţepat des
cu o scobitoare sau cu o furculiţă. Tava trebuie ţinută în cuptor la foc mic
până când aluatul începe să se rumenească. După ce s-a răcit, se presară zahăr
pudră şi se porţionează.