Deserturi cu prune
În această ediţie, vă oferim câteva sugestii de valorificare a prunelor care, pe măsura trecerii zilelor, devin din ce în ce mai dulci şi zemoase.
Ștefan Baciu, 10.09.2021, 08:55
În această ediţie, vă oferim câteva sugestii de valorificare a prunelor care, pe măsura trecerii zilelor, devin din ce în ce mai dulci şi zemoase. Un preparat tradiţional este magiunul de prune, România având un preparat cu indicaţie geografică protejată – magiunul de Topoloveni. Având o denumire asemănătoare în limba turcă – macun (se citeşte maciun – n.r.), magiunul este o pastă din pulpă de fructe, lăsată multe ore la fiert înainte de a fi pusă în borcane. De menţionat că un kg de magiun este obţinut din circa 5 kg de prune bine coapte, zemoase şi dulci. Prepararea nu este complicată, pericolul fiind acela ca magiunul să prindă gust de afumat fie din cauza unui foc prea puternic, fie pentru că nu a fost amestecat periodic.
Prunele trebuie spălate, apoi li se îndepărtează codiţele şi li se scot sâmburii. Pentru a mai reduce timpul de fierbere, prunele trebuie trecute prin maşina de tocat sau terciuite cu ajutorul unui pasator, după care sunt puse într-un vas, la fiert. În varianta tradiţională, prunele sunt fierte într-un vas de lut pus deasupra jarului, amestecând periodic, până când, după 6 … 8 ore, volumul pastei de prune se reduce la un sfert faţă de cel iniţial. Dacă a fiert suficient, magiunul de prune nu are nevoie de conservanţi. De asemenea, nu se adaugă nici zahăr, fructoza din prune fiind suficientă pentru ca magiunul să aibă un gust plăcut, dulce-acrişor. Magiunul de prune poate fi consumat ca atare, întins pe o felie de pâine, sau poate fi folosit la diverse produse de patiserie precum cornuleţe, tarte şi checuri sau pentru a umple gogoşi sau clătite.
În stare proaspătă, prunele pot fi folosite şi la o prăjitură cu aluat de tip pandişpan, la fel ca şi alte fructe precum caisele, vişinele sau piersicile. Cel mai popular desert la care folosim această fructă specifică toamnei îl reprezintă găluştile cu prune. Găluştile cu prune sau gomboţii cu prune, aşa cum li se spune în Transilvania, reprezintă un desert uşor de preparat, pe care îl întâlnim şi în Banat, precum şi în ţările din Europa centrală. Avem nevoie de un kg de prune, de un kg de cartofi sau de una, două căni de făină, de un ou, de pesmet, zahăr, scorţişoară, ulei şi sare.
La reţeta cu cartofi, începem prin a pune cartofii la fiert în coajă, iar în apă adăugăm şi puţină sare. După fierbere, îi decojim şi îi transformăm în piure pe care îl lăsăm să se răcească. Apoi adăugăm puţină făină şi gălbenuşul unui ou şi frământăm până obţinem un amestec cu consistenţa unui aluat pe care îl întindem şi pe care îl porţionăm. Învelim prunele în aluat şi formăm bile pe care le punem, pe rând, într-un vas cu apă clocotită. Lăsăm bilele să fiarbă până când acestea se ridică la suprafaţă. Le luăm cu o spumieră, le scurgem puţin, după care le tăvălim în pesmet amestecat cu zahăr şi le pudrăm cu scorţişoară.
