BNR, prognoză în scădere pentru inflație
BNR a scăzut foarte uşor prognoza privind evoluţia inflaţiei în acest an de la 4,8, în noiembrie, la 4,7%, în prezent. Pentru anul viitor, estimările sunt de 3,5%.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 16.02.2024, 11:33
După ce pe întreg parcursul anului trecut a păstrat la 7% rata dobânzii de referință, luată în calcul de orice bancă atunci când acordă împrumuturi clienţilor – persoane fizice sau companii – Banca Centrală de la București a decis în ianuarie, dar și acum în februarie să păstreze același nivel. Reducerea dobânzii poate avea loc numai după două luni consecutive de scădere a inflației, a sugerat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Aceasta a fost de 6,6% în ultima lună a anului trecut, însă a urcat în ianuarie la 7,4%, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,6%, cele nealimentare cu 7,3%, iar serviciile cu 10,9%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Creșterea din prima lună a lui 2024 nu a surprins pe nimeni. Fusese anticipată de analiști și anunțată apoi de BNR: rata anuală a inflației se va mări în ianuarie și își va relua apoi descreșterea graduală, dar într-un ritm încetinit atât comparativ cu 2023 cât și cu estimările anterioare, afirmau la începutul anului experții Băncii Centrale.
“Creșterea va fi antrenată de majorarea și introducerea în luna ianuarie a unor taxe și impozite indirecte în scopul consolidării bugetare”, menționa comunicatul BNR privind decizia de politică monetară din ianuarie, în timp ce scăderea ulterioară a ratei inflației va avea ca resorturi majore factori ce țin de “efecte de bază dezinflaționiste și corecții descendente ale cotațiilor materiilor prime agroalimentare și ale cotației țițeiului, precum și de dinamica în descreștere a prețurilor importurilor”.
Banca Naţională a României şi-a actualizat în uşoară scădere, până la 4,7%, prognoza privind nivelul inflaţiei la finalul acestui an şi anticipează pentru sfârşitul lui 2025 o valoare de 3,5 procente, adică la limita superioară a intervalului țintit de BNR. Guvernatorul Mugur Isărescu spune că există, însă, o serie de factori interni şi externi care îşi pot pune amprenta asupra evoluţiei inflaţiei, printre cei mai importanţi numărându-se conduita politicii fiscale, majorările salariale și efectele aplicării legii pensiilor, dar şi evoluţiile legate de cele două conflicte militare aflate în derulare, din Ucraina și Fâșia Gaza.
De la Bruxelles, Comisia Europeană se aşteaptă ca politica monetară a României să rămână restrictivă în acest an şi să se relaxeze doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaţioniste se reduc. Executivul comunitar crede că, deşi au existat creşteri la început de an, ca urmare a majorării unor taxe, preţurile ar urma să scadă în 2024. Potrivit previziunilor economice de iarnă, publicate joi, executivul comunitar se aşteaptă, în acest an, la o creştere economică pentru România mai scăzută decât anticipa în toamnă, de 2,9% faţă de 3,1 procente.
