Obiective energetice
Emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene sunt în prezent cu 37% sub nivelurile din 1990, în timp ce PIB-ul a crescut cu 68% în aceeaşi perioadă, ceea ce demonstrează decuplarea continuă a emisiilor de creşterea economică, spun decidenții de la Bruxelles.
Corina Cristea, 08.11.2024, 16:11
În același timp, Raportul intermediar din 2024 privind acţiunile climatice, publicat de Comisia Europeană, arată că în 2023 emisiile Uniunii au scăzut cu 8,3% comparativ cu anul precedent – un record, fiind cea mai mare scădere anuală din ultimele decenii, exceptând anul 2020, când pandemia de COVID-19 a dus la reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră de 9,8%, precizează un comunicat de presă al Executivului comunitar.
Toate aceste cifre arată că Uniunea – deschizătoare de drumuri în ceea ce priveşte tranziţia curată și generatoare în prezent a 6% din emisiile globale de gaze cu efect de seră – rămâne pe drumul cel bun în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentului său de reducere a emisiilor cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.
Datele sunt încurajatoare – pe plan mondial, anul trecut a intrat în sistem un nivel record de energie verde, inclusiv o capacitate de energie regenerabilă de peste 560 de gigawaţi, a anunțat Agenţia Internaţională a Energiei. Totuşi, generarea energiei curate nu ţine ritmul cu sporirea cererii globale de electricitate, avertizează agenția, care menționează și că în ultimele săptămâni, incertitudinile geopolitice au menţinut volatilitatea preţurilor, scoţând în evidenţă vulnerabilitatea aprovizionării Europei.
În tot acest context, România poate considera că are o poziție privilegiată – beneficiază de resurse energetice bogate, inclusiv în Marea Neagră, iar resursele offshore de gaze naturale şi energie eoliană pot contribui la transformarea sa într-un hub regional de energie, un pilon de securitate energetică în regiune. Cu o producţie de 2,3 miliarde de metri cubi de gaz în trimestrul al doilea, România a devenit, detronând Olanda, cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană.
George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: „În primul rând, lucrul acesta nu se putea întâmpla fără un efort susţinut pe parte de investiţii de către companiile care produc gaze naturale în România, pentru că ştim cu toţii că zăcămintele de gaze naturale înregistrează în fiecare an un declin natural al producţiei; pe măsură ce exploatezi un zăcământ mai mult timp, acesta se goleşte şi gazul natural rămas în zăcământ este mai greu de scos la suprafaţă.
Dar Romgaz, compania statului român, şi-a luat un angajament şi, printr-un efort susţinut de investiţii, a reuşit să menţină iniţial producţia de gaze naturale, adică să diminueze practic declinul natural prin investiţii, iar iată că în momentul de faţă a reuşit prin investiţii să crească producţia de gaze naturale.
Nu trebuie să uităm că avem din 2022, din luna iunie, în plus un miliard de metri cubi care intră în sistemul naţional de transport prin investiţia companiei Black Sea Oil&Gas, care extrag gaze din Marea Neagră.”
Ce avantaje poate aduce României această poziţie de lider la nivel european?
Din nou, George-Sergiu Niculescu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei: “Ce înseamnă pentru noi lucrurile acestea?
În primul şi în primul rând, poziţia de lider regional, cel mai important, cel mai mare producător de gaze naturale la nivelul UE îți dă posibilitatea ca politicile tale energetice, pe care le faci la nivelul României, să influenţeze regiunea. Vocea ta este mult mai puternică în rândul decidenţilor de la Bruxelles şi atunci nevoile noastre, nevoile economiei româneşti, nevoile consumatorilor casnici din România pot fi mai bine satisfăcute de aceste politici prin poziţionarea resurselor României, în special a gazului natural despre care vorbim, ca un combustibil care să fie accesibil şi să fie cât mai prezent la nivelul consumatorilor casnici.”
Un raport al Comisiei Europene arăta recent că dependenţa Uniunii de gazul rusesc a scăzut de la 45% în 2021 la doar 15% în 2023, adică Europa mai primeşte acum cam 12 miliarde de metri cubi pe an de gaz rusesc, în vreme ce cu vreo 2-3 ani în urmă primea 155 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia. Şi tendinţa de scădere a acestei dependenţe continuă.
Președintele ANRE : “Am văzut cât de toxică este sau a fost relaţia aceasta de concubinaj între gazele naturale din Federaţia Rusă şi economiile europene. Lucrul acesta trebuie să ne dea de gândit, trebuie să învăţăm din istoria recentă, iar România are şansa să fie independentă 100% de orice fel de gaze naturale din import. În 2027, eu sunt sigur că vom avea gaze naturale extrase din zăcământul Neptun Deep care vor intra în sistemul naţional de transport.”
România are capacităţi de interconectare cu toţi vecinii, în total însumând 3.300 de MW capacitate de export şi 2.900 de import, mai spune George-Sergiu Niculescu – dar, pentru ca energia să circule fără niciun fel de obstacol, de la cea mai ieftină sursă de producţie către locul de consum, ar însemna ca toate statele din regiune să-şi facă treaba la fel de bine cum şi-a făcut-o România.
