Cârnaţi bănăţeni

Din zestrea gastronomică a Banatului fac parte şi cârnaţii, unii dintre ei având chiar denumirea de origine a acestei provincii.

Ștefan Baciu, 31.01.2025, 16:00

Banatul are o gastronomie distinctă, dar apropiată totuşi de cea din Transilvania, pentru că ambele provincii au făcut parte până la începutul secolului 20 din acelaşi imperiu. În gastronomia Banatului întâlnim şi influenţe meridionale, datorită apropierii geografice de Grecia şi Italia, dar mai cu seamă datorită vecinătăţii cu Serbia. Bucătăria bănăţeană se remarcă prin mâncăruri cu multe grăsimi. Se foloseşte preponderent carnea de porc, de vită sau de pui, legumele sunt călite în untură sau în ulei, iar la sosuri se foloseşte făina pentru ca acestea să fie mai consistente.

Din zestrea gastronomică a Banatului fac parte şi cârnaţii, unii dintre ei având chiar denumirea de origine a acestei provincii. Seamănă la culoare cu alte sortimente de cârnaţi din Transilvania, care au de asemenea, denumire de origine. Aşa-numiţii cârnaţi ardeleneşti, mai groşi şi mai lungi, sunt făcuţi din carne de porc ceva mai grasă, cu usturoi şi cu alte condimente.

Mai există şi aşa-numiţii „cârnaţi secuieşti”, produşi în partea estică a Transilvaniei, la care se mai adaugă, eventual, carne de vită şi, în mod obligatoriu, boia. Aceştia au o culoare roşiatică pronunţată din cauza procesului de afumare la care au fost supuşi pentru a putea fi păstraţi o perioadă mai îndelungată.

Cârnaţii bănăţeni au un aspect asemănător numai că pentru prepararea lor se foloseşte numai carne de porc. Avem nevoie de circa 2 kg de carne de porc şi de jumătate de kg de slănină. Ne mai trebuie şi condimente: o căpăţână de usturoi, o lingură de boia dulce, coriandru uscat şi piper măcinat. Ne mai trebuie şi puţină supă de oase. Carnea de porc şi slănina, tăiate in cuburi, se trec prin maşina de tocat.

Tocătura se amestecă cu usturoiul pisat, cu toate celelalte condimente şi cu puţină supă de oase pentru a se omogeniza. Cu această compoziţie, în care am mai adăugat şi sare după gust, umplem maţele de porc şi modelăm cârnaţii, astfel încât să îî potrivim la o lungime de circa 40 de cm, după care îi lăsăm la zvântat. Aceşti cârnaţi trebuie puşi apoi la afumat. Pot fi consumaţi ca atare sau prăjiţi în ulei sau untură.

Cârnaţii bănăţeni sunt folosiţi chiar şi la supe, o denumire locală fiind „zamă cu cârnat”. Avem nevoie de un cârnat bănăţean, de câţiva cartofi, de o ceapă, de doi morcovi şi de o rădăcină de pătrunjel. Curăţăm cartofii şi îi punem la fiert, după care îi scoatem şi în pasăm. În zeama în care au fiert cartofii punem morcovii, ceapa şi pătrunjelul, tocate mărunt, precum şi cârnatul bănăţean căruia îi îndepărtăm pieliţa după care îl tăiem în felii subţiri. Se pun în oală cartofii pasaţi şi se mai lasă la fiert după care, înainte de a fi servită, „zama” este acrită cu puţin iaurt.