Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Reînarmarea, o necesitate

A reapărut o noțiune pe care o credeam dispărută, îngropată ca o secure a războiului: înarmarea.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Foto: pixabay.com
Foto: pixabay.com

, 09.11.2025, 11:30

A reapărut o noțiune pe care o credeam dispărută, îngropată ca o secure a războiului: înarmarea. Este un termen utilizat de societățile democratice ca necesitate impusă de creșterea pericolului reprezentat de experiențele autocratice sau chiar dictatoriale din unele țări. Problema înarmării marilor puteri ale lumii ajunsese la paroxism în anii 80, când cele două tabere din Războiul Rece acumulaseră armament cât să distrugă Pământul de mai multe ori. Pe acest fundal, când americanii au dezvoltat un scut de apărare împotriva rachetelor sovietice, la Moscova s-a înțeles că nu mai este timp decât pentru o pace bazată pe reducerea arsenalelor nucleare.

Odată cu lansarea bombelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, moment din finalul Celui de al Doilea Război Mondial de la care au trecut fix 80 de ani, omenirea a intrat în epoca acestei resurse de energie care poate deveni și armă cu o uriașă putere de distrugere. În timpul Războiului Rece, cele două tabere acumulaseră armament cât pentru distrugerea Pământului de mai multe ori. Se consideră că tocmai această acumulare incredibilă a împiedicat declanșarea unui nou război mondial, în urma căruia nu ar fi existat învingători ci doar o totală distrugere reciprocă.

Lansarea Inițiativei de Apărarea Strategică, adică scutul american împotriva rachetelor sovietice, a dat de înțeles că înarmarea nu mai este o soluție iar regimul sovietic de la Moscova a intrat în epoca sa finală, declanșată de politica președintelui Gorbaciov. În acești ani, s-a trecut la dezarmare, încheindu-se mai multe tratate de reducere au chiar de interzicere a armelor convenționale sau nucleare, tratate ce păreau imposibile până atunci. Aceste acorduri au făcut trecerea de la numita ”cursă a înarmărilor”, la destindere și dezarmare.

După 35 de ani, însă, puterea de la Moscova este deținută de un fost agent al serviciilor secrete sovietice, care a declanșat un război îngrozitor împotriva unei foste republici unionale, Ucraina. Reacția Vestului la acest atac i-a adus statutul de inamic, din partea rușilor, care își rezervă dreptul de a interveni în alte state, inclusiv prin operațiuni de influențare a opiniei publice și a proceselor electorale.

Au devenit inamici ai Moscovei atât NATO cât și Uniunea Europeană, în special pentru că au decis să susțină Ucraina în acest război, cu fonduri însemnate și cu armament. Venirea la putere la Washington a președintelui Trump a schimbat radical poziția americană față de Rusia și războiul din Ucraina, cu efecte semnificative asupra strategiei NATO și a politicii europenilor.

Printre reproșurile și cererile administrației americane la adresa europenilor este și cheltuielile reduse pentru sectorul american, considerându-se că europenii se așteptau să fie apărați de americani. Europenii au înțeles mesajul și au promis fonduri uriașe pentru creșterea capacității de apărare a statelor membre, unele chiar vecine cu Ucraina, țara sfâșiată de război. Procesul de dezvoltare a capacităților militare, de producere a unor arme noi și eficiente, este unul accelerat și coordonat la nivelul Uniunii Europene. Reducerea programatică a implicării americane în securitatea continentului european a impus creșterea capacității de apărare a acestuia. Țările europene se află în diferite situații, sunt membri și ai Uniunii Europene și ai NATO, cum este România, doar ai NATO sau doar ai Uniunii Europene, sau nu sunt în niciuna dintre aceste organizații occidentale.

După 2022, când Rusia a atacat Ucraina, Finlanda și Suedia au aderat în mod accelerat la NATO, ele fiind deja în UNE. Astfel, cele trei țări scandinave sunt în NATO, doar Norvegia nefiind și în UE, cele trei republici baltice, foste sovietice, sunt membre în ambele organizații, iar Ucraina și Republica Moldova se află în proces de aderare la Uniunea Europeană. Reînarmarea democrațiilor europene este o reacție la politica rusă de agresiune și amenințare și reducerea implicării americane în Europa. În acest context, țările din NATO cresc bugetele de apărare iar Uniunea Europeană a lansat programul SAFE, Security Action for Europe, care va dezvolta capacitatea de apărare a țărilor UE.

Foto: Carl Wang / unsplash.com
Focus duminică, 15 noiembrie 2026

Cum împărţim o lume globală

Vineri, 13, era anunțat sfârșitul lumii. Se pare că așa au zis niște cercetători, prin anii 60 ai secolului trecut. Lumea a ținut minte și ar fi trebu…

Cum împărţim o lume globală
foto: pixabay.com@oohhsnapp
Focus duminică, 08 noiembrie 2026

La jumătate

Există în marketing, cel puţin în România, o formulă care recomandă negocierea „la jumătate”, care aduce succesul în vânzările curente. Este ceva de t…

La jumătate
Foto: Greg Rosenke / unsplash.com
Focus duminică, 01 noiembrie 2026

Cine mai conduce lumea?

Este o criză de management, spun sociologii, este o criză de leadership, spun politologii. Astfel, problemele semnalate în spațiul antreprenorial se e…

Cine mai conduce lumea?
sursă foto: edu.ro
Focus duminică, 25 octombrie 2026

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă

Revolta europeană din această toamnă este cunoscută, deja, pe nedrept, drept revolta elevilor care vor mai mulți profesori. Au fost astfel de revendic…

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă
Focus duminică, 11 octombrie 2026

Ungaria 1956

Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai …

Ungaria 1956
Focus duminică, 13 septembrie 2026

Nine Eleven

Toți cei care au prins ziua de 11 septembrie a anului 2001 au amintiri, în special despre cum au aflat. Am fost unde pe glob și am aflat din presă, ma…

Nine Eleven
Focus duminică, 02 august 2026

Focuri în Europa

40 de pompieri români, cu tehnica respectivă, au plecat în Grecia, să lupte cu flăcările care distrug din nou pădurile mediteraneene ale Eladei. Ei se…

Focuri în Europa
Focus duminică, 26 iulie 2026

Războiul de după pace

Căldura excesivă ce stăpânește emisfera nordică din această vară pare să fi topit orice intenție de pace. Mai mult, acolo unde armele tăcuseră, în urm…

Războiul de după pace

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company