Viaţa kimono-ului în România
Îşi pregătea lucrarea de licenţă ca designer vestimentar, în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, la secţia Modă, când tema Little Black Dress trecut prin mai multe stiluri a devenit o inspiraţie de a adapta stilul Visual Kei, stil japonez de muzică şi vestimentaţie.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 11.11.2025, 15:30
Îşi pregătea lucrarea de licenţă ca designer vestimentar, în cadrul Universităţii Naţionale de Artă din Bucureşti, la secţia Modă, când tema Little Black Dress trecut prin mai multe stiluri a devenit o inspiraţie de a adapta stilul Visual Kei, stil japonez de muzică şi vestimentaţie.
Fiind o ocazie de a descoperi cultura japoneză, arta purtării kimonoului şi multe atele, Laura Caraman a ajuns să îşi amâne licenţa pentru a-şi aprofunda studiile: “Încercând să mă apropii de colecţia de licenţă mi-am dat seama că nu făceam altceva decât să copiez ceea ce făceau japonezii, nu reuşeam să fiu deloc creativă, şi astfel am amânat cu un an licenţa, şi m-am apucat să studiez cultura japoneză tradiţională, prin cursurile de ceremonia ceaiului susţinute în cadrul Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru, cursuri de artă, arhitectură, în Japonia, cursuri de limba japoneză. Şi studiind şi apropiindu-mă cât mai mult de cultura tradiţională japoneză, mi-am dat seama că Kimono-urile aduse din Japonia nu se potriveau pe conformaţia corpului nostru. Noi, ca europeni, avem mâinile puţin mai lungi ca japonezii şi aşa m-am apucat să realizez Kimono-uri pentru a obţine aceeaşi armonie la o persoană care poartă kimono-ul, ca ce învăţasem despre kimono.”
Lector Laura Caraman a devenit singurul designer de Kimono din România şi ne-a spus care i-a fost parcursul: “În 2010 m-am apucat prima dată de studiul culturii japoneze de una singură. Pe parcursul anilor şi datorită Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru am avut onoarea să colaborez cu diverşi artişti din Japonia, designeri de kimono, designeri de imprimeuri de kimono, şi am aflat direct de la sursă anumite “hinturi” despre kimono, şi acum am şi un curs în cadrul Fundaţiei Calea Victoriei, “Kimono-ul de la Tradiţional la Contemporan”, dar predau şi în cadrul Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru, “Arta de a îmbrăca un kimono”: tot felul de tehnici cum să îmbraci kimono-ul şi cum să îl asortezi pentru diverse evenimente.”
Am aflat de la interlocutoarea noastră că există interes pentru Kimono în România, în special pentru că Laura Caraman are creaţii adaptate şi la tradiţiile locale: “Ca materiale, optez pentru materiale care se găsesc pe piaţa din România, pentru a putea realiza kimono-uri la un cost mai accesibil, plus că mătasea care se foloseşte în Japonia la kimono are şi un proces de spălare mult mai complex, în care kimono-ul trebuie desfăcut, spălat şi după aceea cusut la loc. Niciodată nu se spală fix aşa cum este el confecţionat. Dar asta datorită faptului că mătasea japoneză îşi schimbă forma la spălat, pe când mergând pe materiale europene, am observat că acestea îşi păstrează forma când sunt spălate. Şi cu ce am venit eu mai nou în acest proces al creaţiei, fuziunea dintre cultura japoneză şi cea românească. Am kimono-uri imprimate cu motive româneşti, pictate manual, dar şi obi-uri, centura din talie, realizate fix în tehnica românească de “ţesut muşte” şi adus mult mai în contemporan, haine de stradă cu influenţe japoneze, dar şi româneşti.”
Kimonourile sunt prezente în România la festivaluri precum: Asia Fest, Comicon, chiar şi Hanan şi sunt studiate în cadrul Centrului de Studii Româno-Japoneze Angela Hondru, sau într-un curs oferit de Fundaţia Calea Victoriei şi susţinut, desigur, de Laura Caraman, interlocutoarea noastră. Lector Laura Caraman a adăugat: “În comparaţie cu 2010 când m-am apucat eu, kimono-ul şi cultura tradiţională japoneză au luat amploare mult mai mare în România şi sunt mult mai multe persoane dornice să afle şi să experimenteze cultura tradiţională japoneză. Adus în contemporan, kimono-ul poate fi o piesă vestimentară foarte uşor integrată în ţinuta de zi cu zi dacă respecţi anumite criterii şi anumiţi paşi din partea tradiţională.”
Iar aceşti paşi ar fi de urmat cu atenţie, pornind de la modul în care îţi alegi kimono-ul în funcţie de anotimp, vârstă, sau eveniment, până la paşii pe care îi urmezi atunci când îl îmbraci, un kimono având aproximativ 22 de accesorii, care au locul şi momentul lor în îmbrăcare, după cum ne-a precizat, cu entuziasm Laura Karaman.
Dintre veştile bune, vă putem anunţa că anul viitor Laura Caraman va vorbi despre povestea Kimonou-rilor şi prin ţară, aşa că urmăriţi-o pe paginile de Facebook şi Instagram, unde postează toate aceste informaţii!
