Educație pentru mediu prin artă vizuală
Un proiect inedit s-a conturat în inima Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, la poalele Munților Retezat.
Daniel Onea, 28.11.2025, 18:13
Un proiect inedit s-a conturat în inima Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, la poalele Munților Retezat. Opera lui Jules Verne se împletește cu educația ecologică pe un nou traseu tematic, inaugurat în comuna Râu de Mori, satul Suseni. „Poteca de poveste de la Cetatea Colț” propune vizitatorilor o premieră națională: descoperirea patrimoniului natural și istoric prin intermediul benzilor desenate, într-un efort de a apropia tinerii de natură și de lectură.
Într-o lume în care tehnologia acaparează atenția noilor generații, autoritățile locale și organizațiile de mediu din județul Hunedoara au găsit o soluție creativă pentru a readuce publicul în mijlocul naturii. La data de 12 noiembrie 2025, în satul Suseni, a fost inaugurat oficial un traseu care transformă drumeția clasică într-o experiență vizuală și educativă completă. Este vorba despre prima potecă tematică din România interpretată prin benzi desenate, având ca sursă de inspirație celebrul roman „Castelul din Carpați” de Jules Verne. Alegerea nu este întâmplătoare, zona fiind cunoscută drept sursa de inspirație a scriitorului francez pentru misterioasa fortăreață descrisă în carte.
Noul traseu nu este doar o simplă plimbare prin pădure, ci un instrument complex de educație ecologică. Proiectul, finanțat prin Programul Spații Verzi – componenta Arii Naturale Protejate, pune un accent deosebit pe conștientizarea valorii mediului înconjurător. De-a lungul unui kilometru, cât măsoară poteca, vizitatorii întâlnesc panouri care oferă informații esențiale despre biodiversitatea și geodiversitatea zonei. Dodo Niță, critic de benzi desenate și președinte al Asociației Bedefililor din România, a fost prezent la inaugurare și a subliniat valoarea educativă a demersului, care depășește simplul act turistic.
„Am întâlnit în Franța și Belgia, în special trasee tematice literare. De exemplu, „Pe urmele lui Tartarin la Tarascon”, chiar și cu benzi desenate pe urmele lui Tintin, în Bruxelles și în toată Belgia. Însă, pentru prima oară în România. E o mare premieră și sunt foarte mulțumit că am putut să particip. Pentru prima oară, avem un astfel de traseu tematic. Mi-a plăcut foarte mult că, din start, nu e conceput doar ludic, ci și educativ. Copiii vin să descopere Castelul din Carpați, dar cu această ocazie află și informații despre flora și fauna regiunii, despre castel în sine, despre istoria lui. Ăsta mi se pare un lucru absolut extraordinar.”
Elementul vizual care definește acest traseu este semnat de Șerban Andreescu, un renumit autor și ilustrator. Misiunea sa a fost aceea de a sintetiza acțiunea romanului și de a o integra armonios în peisajul natural al pădurii de la Râu de Mori. Ilustratorul Șerban Andreescu a mărturisit că procesul a fost o provocare, fiind nevoit să selecteze momentele cheie dintr-o carte densă în acțiune.
„Întâi a fost cartea. Și, fiindcă a existat cartea, am putut să extrag anumite pagini din ea, mai semnificative, ca să fac un fel de rezumat al cărții, care să fie amplasat, apoi, pe traseu. Am selectat câteva dintre momentele mai semnificative din carte, fiind condiționat de numărul de panouri. În carte cam fiecare pagină e de vizionat, romanul este plin de acțiune, deci, mi-a fost destul de greu să selecționez. Dar am încercat, asta a fost versiunea mea de rezumat al cărții. Când am ajuns la fața locului, eu aveam deja o viziune despre cum va arăta până la final. Și surpriza mea a fost că a arătat exact cum mă gândisem eu.”
Dincolo de aspectul cultural, proiectul are o miză importantă pentru dezvoltarea durabilă a zonei. Flaviu Dilertea, primarul comunei Râu de Mori, vede în această potecă un catalizator pentru revitalizarea turismului local și pentru protejarea patrimoniului istoric reprezentat de Cetatea Colț. Acesta a adăugat că inițiativa este doar un început pentru punerea în valoare a zonei.
„Vrem să punem în valoare ceea ce avem, fiindcă, din păcate, noi deținem așa de multe lucruri frumoase, dar nu știm să le valorificăm. Astăzi este un prim pas pentru Castelul din Carpați, pentru Cetatea de Colț, ca să poată să fie introdusă pe lista monumentelor vizitate, dorite și căutate.”
Principalii beneficiari ai dimensiunii educative a proiectului sunt tinerii. Elevii prezenți la inaugurare s-au arătat încântați de modul în care informația este livrată: vizual, rapid și integrat în natură, spre deosebire de metodele clasice de predare sau de panourile informative textuale, adesea ignorate. Gabriel Tonca, unul dintre elevii care au parcurs traseul, a remarcat accesibilitatea formatului.
„Ideea de benzi desenate în pădure mi se pare un lucru foarte interesant, pentru că poți veni să vezi o anumită poveste fără să citești atât de multe lucruri despre acel lucru și să vezi niște imagini care sunt mult mai captivante.”
La rândul său, eleva Denisa Păta a făcut o comparație cu starea anterioară a potecii, subliniind îmbunătățirea experienței de vizitare.
„Eu am mai fost pe această potecă, dar înainte nu erau pancarte sau benzi desenate. Mi se pare mult mai interesant acuma și benzile desenate sunt foarte ușor de citit, la fel și panourile.”
Organizatorii nu s-au limitat doar la panouri statice. Traseul include și o componentă digitală interactivă. La finalul drumeției, turiștii sunt invitați să descopere, scanând coduri QR, două legende locale în format audio și o fișă de activități educaționale. Această abordare hibridă transformă simpla drumeție într-o experiență de învățare activă. Mai mult, pentru a asigura accesibilitatea pentru vizitatorii internaționali, un aspect crucial pentru un sit UNESCO, cea mai mare parte a informațiilor de pe potecă este disponibilă bilingv, în română și engleză. De asemenea, în foișorul de la intrarea pe traseu, turiștii pot lăsa feedback, contribuind, astfel, la dezvoltarea viitoare a proiectului.
Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, administrat de Universitatea din București, continuă, astfel, seria de inițiative care îmbină protecția valorilor naturale cu promovarea identității culturale locale. Prin „Poteca de poveste”, legenda lui Jules Verne devine un vehicul pentru educația de mediu, demonstrând că respectul pentru natură și cultura pot merge mână în mână pe aceeași cărare de munte.