Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Incertitudinile păcii

Există o pildă veche, pe care o găsim la mai multe popoare. Este vorba de alarma falsă, în special cu venirea lupului, un pericol extern, în sat. Până la urmă, vigilenţa slăbeşte, simţurile ies din starea de veghe astfel încât, atunci când lupul năvăleşte peste căminele oamenilor, ei nu mai sunt pe picior de reacţie rapidă, chiar nu reacţionează la pericolul declanşat până la urmă.

Foto: pixabay.com
Foto: pixabay.com

, 07.12.2025, 09:30

Există o pildă veche, pe care o găsim la mai multe popoare. Este vorba de alarma falsă, în special cu venirea lupului, un pericol extern, în sat. Până la urmă, vigilenţa slăbeşte, simţurile ies din starea de veghe astfel încât, atunci când lupul năvăleşte peste căminele oamenilor, ei nu mai sunt pe picior de reacţie rapidă, chiar nu reacţionează la pericolul declanşat până la urmă. Societăţile umane se mobilizează pentru autoapărare, există capacităţi ancestrale pe care oamenii le activează pentru supravieţuire, pentru a reintra în evoluţia paşnică, stare ce reprezintă normalitatea.

Istoria explică aceste fenomene iar dreptul internaţional le codifică şi le pune în lumina unei acţiuni eficiente. Secolul XX, cel cu două războaie mondiale, a adus reglementări clare pentru state, pornind de la principii umaniste şi democratice. Tot atunci oamenii au constatat că în viaţa oamenilor este mult mai mult război decât pace. Războaiele nu folosesc negocierea, se nasc foaret uşor, din crize ce nu pot fi deloc soluţionate de moartea oamenilor, civili sau militari.

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei răspunde unui raţionament atavic, încălcând principiile de drept internaţional care caută pacea negociată împotriva oricărui tip război criminal. Pe lângă dreptul celui mai puternic, aplicat în secole de antichitate şi ev mediu, războiul actual din Ucraina este supus şi unor fenomene geopolitice specifice acestei regiuni. Încă de la începuturile sale, sub forma Imperiului ţarist sau a Uniunii Sovietice, Rusia a manifestat mereu tendinţe expansioniste. În vreo trei secole, Rusia a ajuns la Pacific, peste Siberia, ba chiar a trecut în America, în Alaska, pe care a vândut-o americanilor. În sud a mers spre inima Asiei, iar în Vest, tot mai mult în mijlocul Europei. A mai existat o coordonată de expansiune, cea spre Constantinopole, în căutarea gloriei de urmaş al Bizanţului. Pentru români, asta a însemnat două secole de războaie ruso-turce, peste pământurile lor, şi tot atâtea păci negociate între cele două imperii, la mijloc fiind tot Moldova şi Muntenia. După căderea Imperiului Sovietic, spaţiul multinaţional căruia i s-a impus limba şi civilizaţia rusă, a devenit o regiune de permanente revendicări teritoriale, de agresiuni şi războaie distructive, transformate, în urma unor negocieri lipsite de tratate de pace, în conflicte îngheţate. Acest statut a menţinut o stare de fapt favorabilă intereselor ruseşti, multe dintre fiind reactivate în ultimul timp.

Se poate spune că Moscova şi-ar dori aceeaşi soluţie la războiul din Ucraina dar speră mereu că îngheţarea poate interveni într-o situaţie şi mai bună. În acelaşi timp, încă se speră la o victorie totală împotriva Ucraina, fiind activate toate mecanismele şi tehnicile pentru obţinerea ei. În această logică, eforturile, în special cele americane, de opri luptele din Ucraina şi negocierea unei păci, se dovedesc, în faţa realităţii, doar idealuri generoase. Deşi negocierile au plecat de la baze care contrazic principiile unei vieţi internaţionale democratice, şi dau un avantaj mult prea mare agresorului, nu se poate spune că Ucraina este mai aproape de pace sau de încetarea războiului. Nici măcar acel statut de conflict îngheţat, larg practicat în fostul spaţiu sovietic, nu pare a fi luat în calcul de Moscova.

În acest timp, paralel cu negocierile şi contactele sau întâlnirile între părţile implicate sau interesate, altele decât Rusia, continuă luptele şi, mai ales, crimele de război, bombardarea unor ţinte evident civile, sub pretextul că ar ascunde obiective militare. Realitatea este atât de rapidă că nimeni nu mai are timp să-şi amintească de principiile de drept internaţional care au guvernat omenirea în ultimii 80 de ani, probabil cei mai buni din istoria societăţii umane.

Dada, Tzara, România
Focus duminică, 19 aprilie 2026

Dada, Tzara, România

Acum 130 de ani, la Moinești, în România, se năștea Samuel Rosenstock, cel care avea să devină Tristan Tzara, fondatorul curentului artistic...

Dada, Tzara, România
Foto: pixabay.com
Focus duminică, 29 martie 2026

O lună de război

În luna martie, dronele Shahed au lovit obiective civile, provocând pagube materiale şi victime omeneşti. Cu toţii credem că în această...

O lună de război
Retrospectivă dedicată lui Brâncuși la Neue Nationalgalerie din Berlin (foto: ICR Berlin)
Focus duminică, 22 martie 2026

Anul Brâncuşi, la Berlin

Marele sculptor Constantin Brâncuși, cel care a revoluționat această artă, acum un secol, s-a născut în 1876, la Hobița, în România. În...

Anul Brâncuşi, la Berlin
foto: TayebMEZAHDIA / pixabay.com
Focus duminică, 15 martie 2026

Războiul dronelor

Cele două războaie actuale ce ţin teribil de caldă atenţia ar fi putut fi războaie ale viitorului, cu vehicule ce se luptă în zbor. Armele...

Războiul dronelor
Focus duminică, 01 martie 2026

Moartea ayatollahului Ali Khamenei – moment de cotitură

Anunţul privind moartea ayatollahului Ali Khamenei reprezintă un moment de cotitură, a afirmat pe X ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu,...

Moartea ayatollahului Ali Khamenei – moment de cotitură
Focus duminică, 01 martie 2026

Război, anul 5

Acum patru ani, omenirea era în stare de șoc. Pe fondul unei amenințări globale cât se poate de efectivă, pandemia de COVID, a picat vestea că...

Război, anul 5
Focus duminică, 22 februarie 2026

Brâncuși

La 19 februarie s-au împlinit 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, considerat a fi părintele sculpturii moderne, cel care...

Brâncuși
Focus duminică, 15 februarie 2026

Pace jocurilor olimpice

Când începeau întrecerile olimpice ale sportivilor, războaiele politice încetau. Acesta era, de fapt, scopul, întrecerilor sportive, să...

Pace jocurilor olimpice

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company