Viaţa la ferma de struţi
Primii struţi crescuţi la vreo fermă în România au apărut după anul 2000.
Ana-Maria Cononovici, 16.12.2025, 15:30
Primii struţi crescuţi la vreo fermă în România au apărut după anul 2000. Struţul african, perfect aclimatizat condiţiilor din România, rezistă foarte bine atât pe timp de vară, cât şi pe timp de iarnă, până la -20 grade și adoră „să se scalde“ în zăpadă, are o durată medie de viaţă de 70 de ani, din care aproximativ 50 de ani de fertilitate. Struţii nu sunt pretenţioşi la mâncare, dar în mod normal, hrana acestora trebuie să fie una echilibrată, constând în 80% lucernă, vara verde, iar iarna uscată, trecută prin moara de lucernă şi un mix de cereale (porumb, grâu, ovăz, şroturi de soia şi floarea-soarelui) şi, bineînţeles, calciu. La vârstă de un an struţul are în jur de 120 kg – din care aproximativ 30 … 45 de kilograme de muşchi. Femelele depun în medie un ou la două zile (între 40 şi 60 de ouă într-un sezon). Iar ouăle de struţ au o greutate de la 1.200 de grame până la 2.000 de grame, echivalentul a 24 de ouă de găină, dar cu un nivel foarte scăzut de colesterol.
O nouă fermă de struţi a apărut de câţiva ani la marginea satului Izvoarele din judeţul Mehedinţi. Proprietarii sunt Adriana şi Gabriel Brezoi, tineri ce au ales să renunţe la viaţa de oraş şi să revină la ţară. După o documentare serioasă au ales să crească struţi şi o fac cu mult succes şi într-o manieră prietenoasă.
Adriana Brezoi ne-a povestit pe un ton amuzant despre relaţia om-struţ, aşa cum a creat-o ea, pornind de la un frumos exemplar de struţ mascul:
“El e foarte prietenos, eu l-am învăţat aşa, pe toţi i-am învăţat aşa, să le dau din mână (n.r. mâncare). Fiecare are nume de aici: Gigeluş, aici sunt Johny, Suzi sau altul căruia nu i-am găsit un nume potrivit, dar o să îi caut eu un nume. În general, femelele sunt mult mai docile decât masculii, masculii sunt un pic mai agresivi, dar ne înţelegem aşa, încet, încet. Îmi place de ei foarte mult şi lor de mine. Masculul este un pic mai sceptic, din cauza faptului că îşi protejează foarte bine familia.”
De ce au renunţat la viaţa de oraş şi au ales să revină acasă şi despre cum au trecut de la planul iniţial de a creşte găini, la creşterea struţilor, drept cea mai bună soluţie, ne-a spus Adriana Brezoi:
“Am început, în primul rând prin a renunţa la un oraş mare, am locuit pentru un timp la Timişoara. După ce am terminat studiile, ne-am întrebat ce am putea face, să ne mutăm la ţară şi să scăpăm de aglomeraţie şi de tot haosul din oraş. Ne-am documentat foarte mult, am citit foarte mult, am vizitat ferme mari şi aşa am ajuns să dezvoltăm afacerea. Am făcut-o şi din pasiune. E foarte bine! Faţă de oraş, aglomeraţie şi tot ce înseamnă agitaţie, aici e mult mai liniştit. Vii dimineaţa la fermă, satul e liniştit.”
Au început prin a cumpăra câţiva pui şi surprizele nu au întârziat să apară, aşa că învăţarea şi adaptarea cu noua activitate au continuat până la a ajunge să înţeleagă nevoile struţului. Gabriel Brezoi:
“Astăzi avem 6 familii mature, respectiv 18 păsări şi în momentul de faţă avem 25 de puişori cu vârsta între 2-3 luni. Puişorii ăştia i-am oprit pentru noi, pentru a-i creşte şi a forma familii din ei.”
Adriana Brezoi a adăugat:
“Struţul nu se creşte într-un spaţiu mic, pentru simplul fapt că el este o pasăre foarte mare şi atunci are nevoie de foarte mult sport, adică el aleargă foarte mult, este foarte claustrofob de obicei, se spune, că lor nu la plac spaţile mici. Se spune că struţul este “Găina cu oul de aur”, aşa este denumită. Este o pasăre mare, de Africa, care s-a aclimatizat foarte bine la noi în România.”
Am mai aflat că singurul impediment pe timp de iarnă este o cantitate mai mică de ouă. Cei doi sunt decişi să extindă afacerea şi să comercializeze şi carne, dincolo de vânzarea de ouă şi pui, carnea lor să ajungă şi în restaurante. Gabriel Brezoi:
“Reuşim să obţinem un profit prin vânzarea ouălor, puişorilor şi pe viitor o să vom creştem şi pentru abatorizare. De la Izvoarele, ouăle de struţ au ajuns şi în Cluj, în Bihor, printr-o cunoştinţă au încercat şi nemţii (n.r. produse) de la noi. Sunt foarte încântaţi! Oul de struţ este cu mult mai multă proteină, are o calitate mai bună decât oul de găină, este mult mai uşor de digerat şi conţine Omega şi multe alte proteine pentru noi. Carnea este şi ea foarte căutată, este foarte sănătoasă, conţin şi Omega 3, 6, 9, este puţin asemănătoare cu cea de vită încă conţine mai puţin colesterol.”
Cererea de carne pe plan național cunoaşte o creştere, dar totuşi cea mai mare cerere este din exteriorul ţării. Mulţi consumatori au descoperit calităţile cărnii de struț, iar unii fermieri au început să înlocuiască porcul cu struţul, care este mult mai uşor de crescut. Carnea este mult mai ieftină, fiind bogată în Omega 3, Omega 6, Omega 9 și vitamina E.