Provocări de securitate în Balcani
Războiul din Ucraina are un impact semnificativ asupra securității Balcanilor, chiar dacă regiunea nu este direct implicată militar. Războiul a crescut inclusiv riscurile legate de dezinformare și influență externă.
Corina Cristea, 09.01.2026, 15:15
Declanșată în urmă cu aproape patru ani, așa-numita “operațiune specială“ a Moscovei în Ucraina are un impact geopolitic profund, cu efecte asupra echilibrelor de putere la nivel regional și global. Conflictul a dus la o deteriorare accentuată a relațiilor dintre Rusia și Occident. A slăbit poziția strategică a Moscovei în Europa. A consolidat unitatea Occidentului. A redefinit prioritățile de securitate la nivel internațional. Vorbim de una dintre cele mai importante rupturi în ordinea internațională de după Războiul Rece. Ceea ce se întâmplă în Ucraina are un impact semnificativ inclusiv asupra securității Balcanilor, chiar dacă regiunea nu este direct implicată militar.
Directorul general al think-tank-ului independent New Strategy Center, George Scutaru, despre provocările de securitate din Balcani, implicaţiile războiului din Ucraina şi cum sunt ele resimţite mai cu seamă în zona Mării Negre:
“Discutăm de trei paliere: în primul rând, avem palierul hibrid, fiindcă războiul din Ucraina nu aduce doar acţiunea kinetică, militară, propriu-zisă, ea aduce în Europa şi numeroase acţiuni în plan hibrid, în zona Mării Negre şi în Balcani – şi discutăm aici de politica de promovare a unor narative de dezinformare, pentru a menţine o imagine pozitivă a Rusiei, deşi Rusia este un stat agresor în Ucraina şi, de asemenea, pentru a slăbi în unele state suportul pentru Ucraina. Mă refer aici la state precum Croaţia, Bulgaria, având o contribuţie importantă în ceea ce înseamnă livrarea unor anumite tipuri de muniţii pentru Ucraina. În al doilea rând, există o influenţă istorică pe care Rusia o are în Balcani, folosind factorul religios, ortodox şi, în acelaşi timp, factorul slav. Există o influenţă puternică pe care Rusia o are încă în Bulgaria, în Serbia şi încearcă să-şi menţină influenţa în Bosnia şi Herţegovina, prin regimul Dodik din Republika Srpska, astfel încât să poată deschide, ca o metaforă, un al doilea front, adică să creeze probleme suplimentare Occidentului, astfel încât acesta să trebuiască să gestioneze nu doar problema suportului Ucrainei, ci şi alte probleme de securitate în regiune.”
Al treilea element ține de felul în care statele din regiune trebuie să facă faţă efectelor colaterale, discutăm aici de problemele de ordine energetic, explică directorul general al New Strategy Center. Războiul din Ucraina a scos la iveală vulnerabilitatea statelor balcanice față de dependența de resursele energetice rusești. Crizele de aprovizionare și creșterea prețurilor au amplificat tensiunile sociale și au făcut evidentă necesitatea diversificării surselor și rutelor de energie. În acest context, Marea Neagră și coridoarele energetice sud-est europene capătă o importanță strategică sporită. Din nou, George Scutaru:
”Unele state care fac parte din Uniunea Europeană, cum e Bulgaria, au reuşit să-şi rezolve problema dependenţei de gazele ruseşti şi să găsească anumite substitute de la importurile de gaze, însă Serbia rămâne o ţară dependentă de energia importată din Rusia. Sunt problemele de ordin economic care îşi pun amprenta asupra regiunii şi, de asemenea, vedem şi influenţa în creştere a unor alţi actori, cum ar fi China, care are o manieră mult mai soft de a-şi extinde influenţa politică şi economică, în primul rând, prin diverse investiţii pe care le promovează, inclusiv în ţările din regiunea balcanică.”
Aprecierea este că războiul neprovocat din Ucraina nu reprezintă doar o criză regională, ci un punct de cotitură în evoluția ordinii mondiale post-Război Rece. Cum poate România să valorifice poziţia sa strategică în regiune, nu doar ca stat membru al NATO şi UE, ci ca promotor de stabilitate? Exploatarea gazelor din Marea Neagră, dezvoltarea infrastructurii de transport energetic și interconectarea cu statele vecine pot reduce dependența regională de Rusia și pot consolida securitatea energetică a Balcanilor, în timp ce pe plan strategic și militar, România poate contribui la securitatea Balcanilor prin consolidarea flancului estic al NATO și prin participarea activă la inițiativele de cooperare regională. George Scutaru:
“Noi suntem în Balcani un stat care nu avem un bagaj resentimental, nu e naţiune care să se poziţioneze faţă de România într-un ton negativ. Ăsta e un mare avantaj pentru noi. În al doilea rând, pe zona Flancului estic, suntem ţara, împreună cu Turcia, cea mai importantă din punct de vedere militar – desigur, nu ne putem compăra cu Turcia, care este a doua forţă militară a Alianţei – dar, totuşi, prin capabilităţile pe care le acumulăm an de an, relevanţa şi din punct de vedere militar a României creşte. Ce e important pentru noi este să evităm un scenariu negativ în ceea ce priveşte evoluţia pe frontul din Ucraina. Pentru România, cel mai prost scenariu ar fi o graniţă directă cu Federaţia Rusă. Asta ar însemna ca frontul ucrainean să fie grav afectat şi Rusia să aibă capacitatea să treacă de Odesa, ajungând la gurile Dunării.”
O asemenea ipoteză, explică George Scutaru, ar face ca România să aibă graniţă directă cu Rusia şi, mai mult decât atât, într-o asemenea ipoteză, mai spune el, Federaţia Rusă ar putea ocupa Republica Moldova, fiindcă Moldova nu are armată şi nu are adâncime strategică să absorbă şocul unei invazii.
