Muzeul Universității din București

Muzeul Universității bucureștene s-a deschis în 1964, la centenarul instituției. De atunci, el funcționează ca depozitar al perioadelor istorice prin care ea a trecut.

Steliu Lambru, 22.03.2026, 13:25

Universitatea din București a fost înființată și funcționează sub acest nume din anul 1864, după fondarea României prin unirea Principatelor Moldovei și Munteniei din 1859. Însă ea nu a apărut din nimic, anterior existaseră în Muntenia instituții de învățământ superior precum Academia Domnească, fondată de principele Constantin Brâncoveanu în 1694, cu predare în greaca veche. Astfel că Universitatea din București avea un trecut și un patrimoniu care, în 1967, i-a permis să deschidă un muzeu.

În 1964, instituția a aniversat centenarul. Cu acea ocazie s-au organizat manifestări culturale și educative pentru a marca vârsta rotundă la care ajunsese cea mai importantă universitate din România. Însă Muzeul Universității mai avea să aștepte încă trei ani pentru a fi deschis. Valentin Maier este cercetător la Muzeul Universității și a confirmat că memorializarea Universității a fost o idee care a ținut de centenar, deși a fost pusă în practică puțin mai târziu.
”Avea legătură cu centenarul din ’64. Undeva cu un an mai înainte începuseră toate activitățile necesare pentru a pregăti acest eveniment. Suntem în timpul unui regim comunist, îl avem ca rector pe Gheorghe Mihoc, matematician și un om de știință important pentru România. Este angajat Adrian Corbu în tot ce au însemnat lucrările pentru constituirea unui patrimoniu necesar muzeului. Efectiv, decizia de a înființa un muzeu a venit după centenar. Rectorul de atunci a fost convins că Universitatea din București merita să aibă un muzeu care să-i păstreze istoria, care să o arate publicului larg, pentru că România nu avea atât de multe instituții în țară care să aibă peste 100 de ani de existență la momentul respectiv.”

Orice instituție are un animator, iar Muzeul Universității din București l-a avut pe Adrian Corbu. El a fost cel care a început efortul susținut de a strânge patrimoniu demn de a fi arătat publicului, de a reface momente din istoria Universității, de a readuce în atenție nume de profesori și de absolvenți cu mare rezonanță pentru istoria României. Valentin Maier.
”Adrian Corbu a început să adune diferite obiecte. Asta a însemnat obiecte de artă, asta a însemnat obiecte decorative, documente bineînțeles scrise, fotografii și așa mai departe. A adunat tot ce se putea ca să ilustreze cât mai bine istoria Universității din București și nu numai. Și asta încă se mai vede și astăzi, și anume istoria învățământului superior, în sine. A reușit să facă această colecție treptat, ulterior, însă, normal, patrimoniul a tot trebuit îmbunătățit, nu era suficient. Universitatea din București a alocat fonduri în direcția aceasta, a îmbunătățirii patrimoniului. Au fost publicate în presa vremii mai multe anunțuri prin care se făcea apel la cei care doreau să contribuie, să doneze. Se anunța inclusiv că aceia care doreau să contribuie vor putea primi și bani. S-a lucrat în arhive, s-a lucrat în biblioteci pentru a se identifica documentele utile.”

Un muzeu are numeroase tipuri de obiecte de valoare care stârnesc interesul tuturor celor care au curiozitatea să-i treacă pragul. Valentin Maier. ”Tipologia exponatelor este, în principal, legată de documente, de documente scrise. Sunt și fotografii, sunt și câteva obiecte care au aparținut profesorilor, de-a lungul timpului, sau care au ajuns în patrimoniul instituției: medalii, plachete, avem câteva steaguri, avem o machetă a Palatului Universității, sunt carnete de student, sunt ștampile și sunt și multe alte obiecte. Bineînțeles că sunt cărți și tot felul de alte documente scrise, sunt și diplome și alte acte, în original sau în copie.”

Între exponatele din Muzeul Universității este și o machetă aparte. L-am întrebat pe Valentin Maier care este povestea ei. ”Este palatul Universității din București și este în prima sa formă, adică în forma realizată de arhitectul Alexandru Orăscu, profesor de geometrie la Facultatea de Științe a Universității din București. A reușit să conducă toate lucrările necesare pentru a realiza Palatul Universității pe o perioadă destul de lungă. Asta a însemnat între 1857 și 1869. Trebuie să ne imaginăm că în 1857, până la urmă, nu aveam nici măcar statul România. El a lucrat totuși așa cum se poate la nivelul acelor ani. Palatul este terminat mai târziu, era deja în timpul lui Carol I, era un palat pentru un număr mic de profesori și un număr mic de studenți. Palatul Universități a adăpostit nu doar Universitatea din București ci și alte instituții reprezentative ale statului. Asta înseamnă că a adăpostit și Senatul României, și Muzeul Național de Antichități, cel pe care astăzi am putea să-l identificăm cu Muzeul Național de Istorie a României, și Pinacoteca, și Școala de Belle-Arte.”

Muzeul Universității din București este special și pentru că poate fi vizitat online, are o pagină de internet foarte bogată în conținut și un cont interactiv pe platforma Facebook. Prin ecranul computerului, laptopului, al telefonului, tabletei sau al altui dispozitiv electronic, cine accesează pagina intră într-un univers foarte divers. Expoziții temporare și reproduceri după documente vin astfel mai aproape de vizitatorul virtual.