Retrospectiva săptămânii 07.06 – 13.06.2026
Discuții pentru un nou guvern la București/ Previziuni privind avansul economiei româneşti/ Consolidarea apărării la Marea Neagră/ Acord România-SUA pentru combaterea traficului de minori
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 13.06.2026, 11:35
Discuții pentru un nou guvern la București
Însărcinat de președintele Nicușor Dan să ducă la bun sfârșit misiunea aproape imposibilă de a obține sprijin politic pentru un guvern tehnic, după cum l-a numit, premierul desemnat Eugen Tomac a avut, în această săptămână, discuţii cu reprezentanţii partidelor şi grupurilor parlamentare, fără a primi, însă, vreun semnal clar de susţinere. 233 de voturi favorabile sunt necesare pentru a trece un executiv, dar, deocamdată, premierul desemnat pare departe de a atinge obiectivul. În pofida semnalelor venite de la partide, el a declarat că va continua, însă, demersul de constituire a noului guvern. Primul răspuns tranșant a venit de la PNL, care a decis în unanimitate că parlamentarii săi nu vor vota guvernul Tomac. În opinia liberalilor, un astfel de executiv este o formulă de paravan pentru a scuti PSD de răspunderea pe care ar avea-o faţă de situaţia în care s-a ajuns. USR a arătat că un cabinet tehnocrat nu ar avea forţa de a continua reformele începute de echipa Bolojan, în timp ce nici din partea UDMR nu vin mesaje de sprijin. PSD, partidul cu cea mai mare pondere în Parlament, își condiționează susținerea de anularea măsurilor de austeritate, iar o decizie clară va fi luată zilele viitoare. În acest context, șeful statului a transmis un mesaj ferm către politicieni în care a făcut apel la responsabilitate, i-a îndemnat pe români să-şi păstreze calmul şi speranţa şi i-a asigurat pe parteneri că “România păstrează direcţia.”
Previziuni privind avansul economiei româneşti
Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile privind avansul economiei româneşti, care ar urma să înregistreze, anul acesta, o creştere zero, faţă de un avans de 1,3% prognozat în ianuarie. Conform celui mai recent raport al Băncii Mondiale, publicat joi, expansiunea PIB-ului României ar urma să fie de 1,7% anul viitor şi de 2% în 2028. Din ianuarie, cele mai semnificative înrăutăţiri ale previziunilor au fost în România, Turcia, Republica Moldova şi Ucraina, determinate în principal de şocul preţului materiilor prime, se arată în raportul citat. Potrivit Băncii Mondiale, deficitele fiscale ar urma să rămână ridicate în următorii doi ani, din cauza cheltuielilor prevăzute în domeniul apărării şi măsurilor temporare economice, cum ar fi subvenţiile interne şi măsurile de control al preţurilor, pentru a atenua impactul preţurilor mai ridicate la energie. Institutul Naţional de Statistică arată, la rândul său, că deficitul comercial al României continuă să se reducă în acest an, însă datele statistice ascund o realitate mai puţin optimistă pentru economie. În primele patru luni ale anului, exporturile au crescut cu 1,9% până la aproape 32 de miliarde de euro, în timp ce importurile au scăzut cu 0,5%, la 42,8 miliarde. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale s-a diminuat cu 7%, respectiv cu aproape 820 de milioane de euro, şi a ajuns la 10.815 miliarde de euro.
Consolidarea apărării la Marea Neagră
Consiliul Nord-Atlantic, reunit miercuri la Bruxelles, la cererea Bucureștiului, a decis că este nevoie de consolidarea apărării la Marea Neagră în faţa ameninţărilor Rusiei, în urma incidentelor grave cu drone din sud-estul României, de la Galaţi şi din portul Constanţa, soldate cu rănirea a două persoane. Decizia ar urma să fie confirmată la summit-ul NATO din Turcia, de la începutul lunii viitoare. Conform surselor Alianței, România va primi ajutorul solicitat pe ambele direcţii, atât aerian, cât şi naval. Dincolo de statele vehiculate până acum în declaraţii oficiale, cum ar fi Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania sau Statele Unite, și alţi aliaţi ar fi confirmat că sunt în analiză echipamentele ce pot fi trimise României. Preşedintele Nicuşor Dan a salutat sprijinul promis României de Consiliul Nord-Atlantic. Într-un mesaj pe Facebook, preşedintele a subliniat că securitatea Mării Negre este esenţială şi pentru protejarea infrastructurii critice, şi a proiectelor energetice strategice. Pe de altă parte, într-o discuţie telefonică, ministrul interimar de Externe, Oana Ţoiu, i-a transmis omologului ucrainean, Andrii Sîbiga, preocuparea României faţă de propagarea efectelor războiului din Ucraina în ţările vecine. Oficialul român a primit asigurări cu privire la angajamentul Kievului de a depune toate eforturile pentru gestionarea comună a riscurilor transfrontaliere generate de agresiunea rusă. Discuțiile au vizat și îmbunătăţirea mecanismelor de avertizare timpurie şi de conştientizare a situaţiei operative, precum şi responsabilitatea comună de a menţine Marea Neagră sigură.
Acord România-SUA pentru combaterea traficului de minori
Guvernul României şi Departamentul de Stat al SUA au încheiat, joi, un acord-cadru care vizează combaterea traficului de minori printr-o abordare integrată. Programul strategic se derulează pe o perioadă de cinci ani şi beneficiază din partea Statelor Unite de o finanţare de aproximativ 12 milioane de dolari, urmărind prevenirea, protecţia victimelor şi consolidarea capacităţii instituţiilor de aplicare a legii şi a sistemului judiciar. Ministrul interimar de Extrene, Oana Ţoiu, a amintit că, în ciuda schimbărilor de guverne, a componenţei acestora, lupta împotriva traficului de persoane a devenit în ultimii ani o prioritate constantă a autorităţilor române şi a subliniat că fenomenul afectează nu doar victimele direct, ci întreaga societate. La rândul său, ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Darryl Nirenberg, a atras atenţia că traficul de persoane este o formă modernă de sclavie şi fenomenul poate fi combătut doar prin cooperare internaţională.
