Alegerile Republicii Moldova
La sfârşitul Primului Război Mondial, românii basarabeni decid, pe căi plebiscitare, să intre în componenţa Regatului României. În 1940, însă, Stalin decide să răzbune această decizie populară şi firească şi ia României Basarabia dintre Prut şi Nistru.
Marius Tiţa, 29.11.2014, 02:17
Republica Moldova înseamnă pământurile dintre Prut şi Nistru, corespunzător, în linii cam largi, provinciei istorice româneşti a Basarabiei. Sudul şi nordul Basarabiei nu se află în Republica Moldova, ci în Ucraina. Basarabia a fost parte a principatului medieval al Moldovei până în 1812, când imperiul ţarist a ajuns la Nistru şi a decis să încorporeze pământurile de dincolo de Nistru, până la Prut, cam jumătate din Moldova.
La sfârşitul Primului Război Mondial, românii basarabeni decid, pe căi plebiscitare, să intre în componenţa Regatului României. În 1940, însă, Stalin decide să răzbune această decizie populară şi firească şi ia României, prin ultimatum şi ameninţarea cu forţa armată, această parte, Basarabia dintre Prut şi Nistru. Începe lunga noapte a stăpânirii sovietice deznaţionalizante, care se încheie, cel puţin în forma sa administrativă, în 1991, la 27 august, când Republica Moldova din Uniunea Sovietică îşi proclamă independenţa. În acelaşi timp, criptocomuniştii rusofoni, sprijiniţi direct de Armata a XlV-a sovietică, declanşează secesiunea armată a provinciilor estice, de dincolo de Nistru, ale Republicii Moldova.
În prezent, acolo funcţionează fără probleme un stat-fantomă, cu capitală, la Tiraspol, parlament, guvern, preşedinte, administraţie şi, mai ales, armată proprie. Nu este un stat de drept. ci unul de facto, iar în acţiunea de acum 25 de ani recunoaştem procedeul revelat la anexarea Crimeii de către Rusia, în acest an. Desigur, mai puţin sângeros, pentru că acţiunea declanşată de o parte a armatei sovietice, voluntari cazaci şi alte structuri paramilitare, împotriva unui stat aflat în primele sale zile de existenţă, seamănă mai mult cu violenţa incredibilă ce se derulează acum în Estul Ucrainei.
De un sfert de secol, cetăţenii Republici Moldova au posibilitatea opţiunii electorale, chiar dacă scena politică nu a fost una perfect democratică sau stabilă. Pe 30 noiembrie, în Republica Moldova se vor desfăşura alegeri parlamentare, iar sondajele dau câştig de cauză Partidului Comunist. Desigur, cunoscând istoria acestui stat, acestor pământuri şi a locuitorilor săi, apare ca fiind extrem de straniu ca acolo să se voteze majoritar pentru un partid comunist.
Mai mult, Partidul Comunist din Republica Moldova este unul dintre cele mai reacţionare organizaţii politice din Europa. Comuniştii de la Chişinău duc o politică anti-occidentală şi puternic anti-românească. Paradoxal, succesul comuniştilor la alegerile din Republica Moldova durează din 1998, când acest partid venit din negura istoriei a câştigat alegerile parlamentare cu 40 la sută din voturi. Era primul şi singurul stat fost sovietic, ajuns independent, în care comuniştii reveneau la putere, prin procedeul democratic al alegerilor libere.
Toate alegerile parlamentare ce au urmat din 1998 au fost câştigate de Partidul Comuniştilor, cu rezultate din ce în ce mai mari, inclusiv cu un incredibil 70%, în 2001. Problema se complică dacă avem în vedere că preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament, astfel că, timp de două mandate, maximul prevăzut de Constituţie, preşedinte statului a fost Vladimir Voronin, un personaj sinistru, fost general de miliţie al hulitei Uniuni Sovietice, lider de necontestat al comuniştilor moldoveni.
În prezent, Republica Moldova este una dintre puţinele republici fost-sovietice care au semnat acordul cu Uniunea Europeană şi duce o politică pro-occidentală, cu sprijinul României vecine. Cu toate acestea, electoratul din Republica Moldova pare să încline, în procente decisive, spre politica anacronică propusă de comuniştii contemporani ce nu au uitat nimic din ideologia şi practicile sovietice.
