Gazul vine de la Vest
Poezia şi cultura i-au însoţit mereu pe românii de pe cele două maluri ale Prutului, depăşind oprelişti şi opoziţii armate. Înainte de toate, trecând peste alte greutăţii, românii au făcut peste Prut un simbolic pod de flori al unităţii.
Marius Tiţa, 07.03.2015, 16:56
În entuziasmul vremurilor postcomuniste, când Republica Moldova, fostă până atunci sovietică, îşi proclamase independenţa, au apărut şi idei concrete pentru dezvoltarea colaborării economice dintre cele două state româneşti. Se intuise corect că trebuie să fie şi elemente concrete care trebuie să completeze entuziasmul regăsirii celor două părţi ale poporului român. Poezia şi cultura i-au însoţit mereu pe românii de pe cele două maluri ale Prutului, depăşind oprelişti şi opoziţii armate. Înainte de toate, trecând peste alte greutăţii, românii au făcut peste Prut un simbolic pod de flori al unităţii.
Proiectele economice ale unirii îşi propuneau să facă un tronson de cale ferată cu ecartament european, folosit în România, diferit de cel sovietic, după care au fost făcute căile ferate din Republica Moldova. Era un gest simbolic dar şi foarte practic. Ecartamentul sovietic semnifica apartenenţa la un spaţiu revolut, dar şi eforturi deosebite pentru a transfera fiecare garnitură de tren de la un ecartament la altul. Românii se mai gândeau la şosele care să lege mai uşor Chişinăul de România, la amenajeri portuare care să reducă dependenţa de facilităţile la Dunăre şi Marea Neagă ale altor state.
Chiar de erau români din toată vechimea strămoşilor, mulţi foşti clienţi ai regimului comunist sovietic din Republica Moldova au promovat ideea unui interes economic în apropierea tot mai mare de Moscova, dacă nu măcar rămânerea în zona de influenţă şi de interes a Rusiei. Din vechimea presiunii sovietice, se spunea că lumina vine de la Răsărit, transformându-se o evidenţă astrală legată de evoluţia Soarelui pe bolta cerească, într-un principiu ideologic de dominaţie. După Soarele comunismului, gazul natural a început să vină de la Est şi tot cu gând de dominaţie. Inexplicabila revenire şi rămânere la putere a comuniştilor şi a sinistrului lor lider, Vladimir Voronin, la Chişinău, a ofilit orice pod spiritual de flori, a ucis entuziasmul redescoperirii naţionale şi a anulat orice intenţie de cooperare economică realizată cu gândul la unitatea de neam şi limba a celor de pe ambele maluri ale Prutului.
Visul raiului economic rusesc a fost revitalizat în Republica Moldova, deşi efectele nu au fost deloc benefice. Orientarea pro-europeană, greu reiniţiată după cele două mandate ale preşedintelui comunist din Chişinău, a permis relansarea unor intenţii de colaborare inclusiv economică între România şi Republica Moldova. Important economic dar şi cu o uriaşă valoare simbolică pentru sentimentele naţionale ale românilor din cele două state, ideea unui gazoduct care să meargă de la Vest, din România, către Est, în Republica Moldova, a fost pusă în practică, treptat dar susţinut.
Cu puţine zile în urmă, vicepremierul de la Chişinău, Natalia Gherman, care este şi ministru de externe, a venit în România pentru a asista la lansarea primelor furnizări de gaze prin conducta începută nu de mult şi care face ca gazul să ajungă în Republica Moldova nu numai din eternul şi atotputernicul Est ci şi dinspre Vestul reprezentat de România. Dintotdeauna, dependenţa energetică moştenită de la fosta Uniune Sovietică nu dădea prea multe opţiuni oficialilor de la Chişinău. De altfel, jocul de mână forte bazat pe resursele energetice, mai ales de gaz, este cunoscut şi la nivelul de decizie al Uniunii Europene.
Ne amintim de complicatele relaţii ale Ucrainei cu Rusia, pornind de la furnizarea de gaze naturale şi chiar de închiderea acestei furnizări, a celebrului robinet, din motive evident neeconomice. Furnizarea de gaze din direcţia României, membră a Uniunii Europene şi a NATO, înseamnă şi o schimbare de paradigmă în geopolitica energetică dar şi o întărire a independenţei Republicii Moldova, care are, acum, o mult mai mare marjă în opţiunea democratică privind interesul naţional.
