Liderii europeni vorbesc româneşte
Procesul de dezintegrare a URSS a continuat în 1991, tot mai multe republici unionale proclamându-şi independenţa. În august 1991, Uniunea Sovietică se ţinea doar într-un fir extrem de subţire, Gorbaciov, şef al partidului comunist, cel bolşevic, şi al Uniunii Sovietice, ca stat, prin Sovietul Suprem.

Marius Tiţa, 31.08.2025, 09:26
Procesul de dezintegrare a URSS a continuat în 1991, tot mai multe republici unionale proclamându-şi independenţa. În august 1991, Uniunea Sovietică se ţinea doar într-un fir extrem de subţire, Gorbaciov, şef al partidului comunist, cel bolşevic, şi al Uniunii Sovietice, ca stat, prin Sovietul Suprem. De altfel, la sfârşitul anului, Gorbaciov nu a mai fost primit la birou iar dezintegrarea a fost finalizată. Dispărea Uniunea Sovietică, stat care moştenise Imperiul ţarist rus, şi, la rându-l său, URSS era moştenită de Rusia. Ca după 1917, moştenitorul, indiferent de ideologia pe care o practica, se grăbea să recucerească teritoriile pe care soldatul rus pusese piciorul vreodată. Altfel spus, în august 1991, vechii generali sovietici vedeau cu disperare cum dispare „Imperiul cu picioare de lut” şi au lansat o lovitură de stat împotriva lui Gorbaciov.
De fapt, a fost un fel de haos de final, o mascaradă cu aburi de mahmureală, încheiată de atitudinea fermă a liderului Rusiei, Boris Elţîn. În aceste momente, câteva republici unionale, dintre cele 15, au reacţionat la ultima zbatere sovietică prin ruptura definitivă. Republica Moldova luase deja marile decizii de refacere naţională. Limba română devenise limba de stat, grafia chirilică, impusă de sovietici, lăsase locul alfabetului latin, cel firesc Fusese proclamată suveranitatea Republicii, drapelul de stat devenise tricolorul românesc, albastru-galben-roşu, stema de stat a Republicii Moldova fusese desenată după stema României interbelice.
La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova s-a întrunit şi a votat proclamarea independenţei. Oamenii se adunaseră în număr foarte mare în jurul clădirii Parlamentului de la Chişinău pentru a susţine actul politic al independenţei. Erau momente astrale care aminteau de anii 1917-1918, când Basarabia, adică Moldova dintre Prut şi Nistru, a ieşit din componenţa Imperiului rus în descompunere şi şi-a proclamat independenţa. La scurt timp, în momente extrem de dificile pentru România, abandonată de aliatul rus, devenit un teribil pericol insurecţional bolşevic, aleşii de la Chişinău au votat unirea cu Regatul României.
După 22 de ani, în iunie 1940, Stalin, bazându-se pe aliatul său de atunci, Hitler, a dat un ultimatum României şi a luat Basarabia cu forţa, i-a ajustat teritoriul şi a făcut-o Republica Sovietică Socialistă Moldova. În 1991, acest statul era aruncat şi Chişinăul proclama independenţa noului stat. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. Au trecut 34 de ani de atunci, timp în care românii au luptat împreună pentru strângerea legăturilor, pentru reafirmarea identităţii naţionale, pentru refacerea unităţii culturale. Republica Moldova a cunoscut, imediat după proclamarea identităţii, un război de secesiune stimulat de Moscova, ceea ce face ca raioanele sale de Est să fie, de trei decenii şi jumătate, să fie sub ocupaţia unei ciudate alcătuiri de inspiraţie sovietică, Transnistria, un conflict îngheţat prin care Moscova înţelege să pună stăpânire pe teritorii răpite anterior de Uniunea Sovietică sau Imperiul ţarist. Aderarea României la Uniunea Europeană a susţinut foarte mult ideea europeană în fostul spaţiu sovietic al Republicii Moldova.
Prin alegerea unui preşedinte cu anvergură internaţională precum Maia Sandu, Republica Moldova îşi regăseşte locul pe scena Europei democratice. Mai mult decât simbolic, istoric de-a dreptul, Ziua Independenţei Republicii Moldova a fost sărbătorită, la Chişinău, cu participarea unui redutabil trio de lideri europeni puternici şi respectaţi: preşedintele Franţei, Emanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierului polonez Donald Tusk.
Preşedintele francez a ţinut un discurs consisten şi emoţionant în limba română iar cancelarul Merz a salutat publicul entuziast în limba română. În limba română a vorbit, la Chişinău, şi premierul Donald Tusk, dar pentru el nu este prima dată. În 2019, când România prelua, pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Preşedinte al Consiliului European era, atunci, chiar Donald Tusk, premierul polonez de astăzi, La festivităţile desfăşurate la Bucureşti, la Atenenul Român, Donald Tusk ne-a cucerit definitiv cu un uimitor discurs în limba română, în care a evocat numeroase personalităţi ale culturii române.