Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Liderii europeni vorbesc româneşte

Procesul de dezintegrare a URSS a continuat în 1991, tot mai multe republici unionale proclamându-şi independenţa. În august 1991, Uniunea Sovietică se ţinea doar într-un fir extrem de subţire, Gorbaciov, şef al partidului comunist, cel bolşevic, şi al Uniunii Sovietice, ca stat, prin Sovietul Suprem.

Republica Moldova a sărbătorit 34 de ani de independență (în foto: Donald Tusk, Emmanuel Macron, Maia Sandu şi Friedrich Merz)
Republica Moldova a sărbătorit 34 de ani de independență (în foto: Donald Tusk, Emmanuel Macron, Maia Sandu şi Friedrich Merz)

, 31.08.2025, 09:26

Procesul de dezintegrare a URSS a continuat în 1991, tot mai multe republici unionale proclamându-şi independenţa. În august 1991, Uniunea Sovietică se ţinea doar într-un fir extrem de subţire, Gorbaciov, şef al partidului comunist, cel bolşevic, şi al Uniunii Sovietice, ca stat, prin Sovietul Suprem. De altfel, la sfârşitul anului, Gorbaciov nu a mai fost primit la birou iar dezintegrarea a fost finalizată. Dispărea Uniunea Sovietică, stat care moştenise Imperiul ţarist rus, şi, la rându-l său, URSS era moştenită de Rusia. Ca după 1917, moştenitorul, indiferent de ideologia pe care o practica, se grăbea să recucerească teritoriile pe care soldatul rus pusese piciorul vreodată. Altfel spus, în august 1991, vechii generali sovietici vedeau cu disperare cum dispare „Imperiul cu picioare de lut” şi au lansat o lovitură de stat împotriva lui Gorbaciov.

De fapt, a fost un fel de haos de final, o mascaradă cu aburi de mahmureală, încheiată de atitudinea fermă a liderului Rusiei, Boris Elţîn. În aceste momente, câteva republici unionale, dintre cele 15, au reacţionat la ultima zbatere sovietică prin ruptura definitivă. Republica Moldova luase deja marile decizii de refacere naţională. Limba română devenise limba de stat, grafia chirilică, impusă de sovietici, lăsase locul alfabetului latin, cel firesc Fusese proclamată suveranitatea Republicii, drapelul de stat devenise tricolorul românesc, albastru-galben-roşu, stema de stat a Republicii Moldova fusese desenată după stema României interbelice.

La 27 august 1991, Parlamentul Republicii Moldova s-a întrunit şi a votat proclamarea independenţei. Oamenii se adunaseră în număr foarte mare în jurul clădirii Parlamentului de la Chişinău pentru a susţine actul politic al independenţei. Erau momente astrale care aminteau de anii 1917-1918, când Basarabia, adică Moldova dintre Prut şi Nistru, a ieşit din componenţa Imperiului rus în descompunere şi şi-a proclamat independenţa. La scurt timp, în momente extrem de dificile pentru România, abandonată de aliatul rus, devenit un teribil pericol insurecţional bolşevic, aleşii de la Chişinău au votat unirea cu Regatul României.

După 22 de ani, în iunie 1940, Stalin, bazându-se pe aliatul său de atunci, Hitler, a dat un ultimatum României şi a luat Basarabia cu forţa, i-a ajustat teritoriul şi a făcut-o Republica Sovietică Socialistă Moldova. În 1991, acest statul era aruncat şi Chişinăul proclama independenţa noului stat. România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova. Au trecut 34 de ani de atunci, timp în care românii au luptat împreună pentru strângerea legăturilor, pentru reafirmarea identităţii naţionale, pentru refacerea unităţii culturale. Republica Moldova a cunoscut, imediat după proclamarea identităţii, un război de secesiune stimulat de Moscova, ceea ce face ca raioanele sale de Est să fie, de trei decenii şi jumătate, să fie sub ocupaţia unei ciudate alcătuiri de inspiraţie sovietică, Transnistria, un conflict îngheţat prin care Moscova înţelege să pună stăpânire pe teritorii răpite anterior de Uniunea Sovietică sau Imperiul ţarist. Aderarea României la Uniunea Europeană a susţinut foarte mult ideea europeană în fostul spaţiu sovietic al Republicii Moldova.

Prin alegerea unui preşedinte cu anvergură internaţională precum Maia Sandu, Republica Moldova îşi regăseşte locul pe scena Europei democratice. Mai mult decât simbolic, istoric de-a dreptul, Ziua Independenţei Republicii Moldova a fost sărbătorită, la Chişinău, cu participarea unui redutabil trio de lideri europeni puternici şi respectaţi: preşedintele Franţei, Emanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierului polonez Donald Tusk.

Preşedintele francez a ţinut un discurs consisten şi emoţionant în limba română iar cancelarul Merz a salutat publicul entuziast în limba română. În limba română a vorbit, la Chişinău, şi premierul Donald Tusk, dar pentru el nu este prima dată. În 2019, când România prelua, pentru prima dată preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Preşedinte al Consiliului European era, atunci, chiar Donald Tusk, premierul polonez de astăzi, La festivităţile desfăşurate la Bucureşti, la Atenenul Român, Donald Tusk ne-a cucerit definitiv cu un uimitor discurs în limba română, în care a evocat numeroase personalităţi ale culturii române.

Negocieri şi pace
Focus duminică, 27 iulie 2025

Negocieri şi pace

În secolul XXI, războiul este o acțiune lipsită de sens. Niciodată, în întreaga istorie a omenirii, războiul nu a fost o soluție la...

Negocieri şi pace
Foto: LukasJohnns / pixabay,com
Focus duminică, 13 iulie 2025

Cât durează un război?

Europa a fost modelată de războaie, dar mai ales de tratatele de pace care le-au urmat. De fapt, întreaga lume a cunoscut această evoluție. La...

Cât durează un război?
(Sursa foto: pixabay.com)
Focus duminică, 06 iulie 2025

Modalități de plată

2025 trebuia să fie un an lipsit de emoții, electorale, după un 2024 cu patru rânduri de alegeri, toate tipurile de alegeri din România. În...

Modalități de plată
Summit NATO (foto: presidency.ro)
Focus duminică, 29 iunie 2025

NATO la nivel înalt

Întâlnirea la nivelul cel mai înalt a NATO, desfășurată recent la Haga, a fost cea mai așteptată întâlnire din ultimii ani. Unii șefi de...

NATO la nivel înalt
Focus duminică, 08 iunie 2025

Bombe și drone

Acum trei ani, vedeam școlarii din Ucraina sărbătorind încheierea anului școlar pe un teren de sport ciuruit de bombe. Cu toții credeam că nu...

Bombe și drone
Focus duminică, 25 mai 2025

Retorică şi informaţie

Din mai multe surse, inclusiv statale, s-a constatat că România a fost supusă unei uriașe presiuni venite din partea unui stat care nu este...

Retorică şi informaţie
Focus duminică, 04 mai 2025

80 de ani de la încheierea războiului

Despre Al Doilea Război Mondial se spune că a fost revanşa căutată de cei care au pierdut în primul mondial. Militarismul promovat de imperiile...

80 de ani de la încheierea războiului
Focus duminică, 06 aprilie 2025

Lumea după taxele Trump

Părea un film ce urmează a fi lansat, un film american în care cei răi sunt înfrânţi şi, în cazul de faţă, sunt puşi să plătească....

Lumea după taxele Trump

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company