Rachete şi schiuri
Chiar dacă nu mai reuşesc mereu să aducă pacea, jocurile olimpice, de iarnă sau de vară, propun mereu o reflecţie asupra stării omenirii, prin raportare la idealul antichităţii luminate, când sportul era mai puternic decât războiul.
Marius Tiţa, 09.02.2018, 15:41
În ultimele luni, ne-am fi aşteptat ca dinspre peninsula coreeană să aflăm de o întrecere de rachete, poate chiar nucleare, între liderii de la Phenian şi Washington. Sunt cunoscute replicile aruncate peste oceanul, paradoxal numit Pacific, în care fiecare dintre participanţii la straniul dialog se ameninţau cu rachete din ce în ce mai mari şi mai periculoase, cu o rază nemaivăzută de acţiune. Preşedintele SUA a avut mereu ultimul cuvânt pe reţelele de socializare şi comunicare, iar bombasticul şef absolut al Coreii de Nord a ajuns subiect de parodie cinematografică. Situaţia aminteşte de anecdotele din vremea Războiului rece, când campaniile de propagandă erau permanente dar din ce în ce mai lipsite de imaginaţie. Coreea de Nord, aflată la al treilea dictator din aceeaşi dinastie, în descendenţă directă, rămâne un exemplu de autarhie autodistructivă care ameninţă pe toată lumea.
În ultimul timp au venit şi veşti bune referitoare la Coreea, nu numai ameninţări şi puneri la punct. Momentul este înălţător pentru că, în aceste zile, în Coreea de Sud se desfăşoară jocuri olimpice, adică evenimentul care, de mii de ani, are menirea de a aduce pacea. Ideea olimpică a apărut în Grecia, cu mii de ani în urmă. Înţelepţii greci au propus ca tinerii care ar fi trebuit să se lupte în războaie, pe viaţă şi pe moarte, să se întreacă în probe sportive. Medicii şi psihologii au găsit ideea ca fiind foarte bună iar politicienii au ajutat la redeşteptarea întrecerilor olimpice.
Chiar dacă nu mai reuşesc mereu să aducă pacea, jocurile olimpice, de iarnă sau de vară, propun mereu o reflecţie asupra stării omenirii, prin raportare la idealul antichităţii luminate, când sportul era mai puternic decât războiul. Despre Jocurile olimpice de iarnă ce tocmai se ţin în Coreea de Sud se poate spune că spiritul olimpic a funcţionat. Dacă până de curând părea iminent un război cu rachete lansate cu un simplu buton de liderii celor două tabere, acum sportivii din toate taberele sunt lăsaţi să se bucure de întâlnirea olimpică şi să concureze la înălţimea valorii şi a eforturilor lor.
În Coreea, simbolistica este şi mai puternică. Mica peninsulă asiatică este împărţită în două părţi, Nordul şi Sudul, cam de când s-a încheiat al doilea război mondial. De altfel, între 1950 şi 1953, în peninsula coreeană a avut loc un război mondial în miniatură, lumea comunistă şi cea capitalistă împingând cât mai la sud sau cât mai la nord graniţa ce a fost stabilită, până la urmă, pe paralela de 38 de grade. Armistiţiul din 1953, care a divizat ţara, a aflat în Coreea atât trupe americane cât şi voluntari chinezi. De atunci, regimul comunist nord-coreean, condus de Kim Ir Sen, a izolat tot mai mult ţara, inclusiv în rândul ţărilor comuniste din a doua jumătate a secolului XX.
Astăzi, Coreea de Nord apare ca o ciudată societate care practică autoizolarea extremă dar şi atitudinea belicoasă faţă de Statele Unite ale Americii, de Coreea de Sud şi Japonia. Jocurile olimpice de iarnă urmau să se desfăşoare în Coreea de Sud, chiar în aceste momente complicate. Însăşi participarea Nordului la competiţiile internaţionale era nesigură dar, până la urmă, putem vorbi de vizita în premieră, în Coreea de Sud a unui lider nord-coreean, nimeni alta decât sora liderului suprem al momentului, Kim Jong-un. America şi-a trimis şi ea vicepreşedintele dar este aproape sigur că delegaţiile se vor mulţumi să ştie că participă la acelaşi eveniment, dar fără să îşi vorbească.
Este, totuşi, un câştig uriaş faptul că nord-coreenii participă la întrecerile internaţionale de la fratele-inamic sud-coreean. Mai mult, echipa feminină de hochei va fi formată din sportive din ambele state coreene iar drapelul comun este unul alb, simbol al păcii, pe care se află conturul peninsulei coreene într-un albastru azuriu ce aminteşte de eforturile internaţionale de a aduce pacea în lume, acolo unde războiul s-a instalat.
