Radio România – 90 de ani
Nouă decenii au trecut din momentul în care academicianul Dragomir Hurmuzescu a rostit în faţa microfonului celebra frază Alo, alo, aici Radio Bucureşti.
Marius Tiţa, 10.11.2018, 08:52
La 1 noiembrie, Societatea Română de Radiodifuziune a împlinit 90 de ani. Nouă decenii au trecut din momentul în care academicianul Dragomir Hurmuzescu a rostit în faţa microfonului celebra frază Alo, alo, aici Radio Bucureşti”. Era încununarea unor susţinute eforturi, mai ales tehnice. Radioul era o tehnică nouă care avea experienţa folosirii ca mijloc de comunicare dar mai puţin ca presă. Din acel moment, paşii au fost tot mai hotărâţi iar Radioul public a însoţit România în întreaga sa istorie din tumultuoşii ultimi 90 de ani. În activitatea Radioului se regăsesc momentele istorice ale României şi ale lumii precum şi oamenii care au fost în mijlocul acestor evenimente.
Regele Mihai s-a adresat ţării la radio, la 23 august 1944 iar Revoluţia română din 1989 s-a auzit şi s-a petrecut şi la radio. Radiodifuziunea este cronica vie dar şi oglinda fidelă a vremurilor recente. Arhiva sonoră a Radiodifuziunii române este un adevărat tezaur al românilor, al istoriei şi culturii noastre. În studiourile Radiodifuziunii au fost înregistrate concerte la care au participat muzicieni renumiţi, scriitori emblematici au citit din opera lor iar marii noştri actori au făcut teatru la microfon.
Radioul public înseamnă şi Teatrul Naţional Radiofonic, ascultat cu înfrigurare de zeci de ani, şi Orchestrele Radio, care organizează din doi în doi ani un festival unic, festivalul orchestrelor radio. Radioul înseamnă posturile teritoriale din marile oraşe ale României, inclusiv Radio Chişinău, înseamnă şi Radio România Actualităţi, ora exactă a vieţii României. Radioul naţional înseamnă Radio România Cultural şi Radio România Muzical, posturile de cultură atât de îndrăgite, înseamnă şi Radio 3 Net Florian Pittiş”, radioul online al tinerilor de orice vârstă, şi Radio România Antena Satelor, pentru ascultătorii din mediul rural dar foarte popular în orice mediu.
Nu în ultimul rând, Radioul românesc înseamnă şi Radio România Internaţional, 12 radiouri pentru ascultători din înteaga lume, cu emisiuni zilnice, în română, aromână, arabă, chineză, engleză, franceză, germană, italiană, rusă, sârbă, spaniolă, ucraineană şi, săptămânal, de un an, în ivrit.
Bilanţul celor nouă decenii ale Radiodifuziunii Române înseamnă un compendiu de istorie şi un strălucitor volum de amintiri dar momentul aniversar permite accentuarea actualităţii acestui mijloc de informare ce nu pare afectat de trecerea timpului ci, dimpotrivă, se perfecţionează odată cu mijloacele tehnice moderne. Posibilităţile moderne oferă noi valenţe radiofoniei ca gen publicistic, alături de creşterea exponenţială a accesibilităţii.
După 1989, peisajul radiofonic românesc s-a îmbogăţit fantastic odată cu apariţia radiourilor private, pe unde ultrascurte, atât de prezente în viaţa noastră. În acest context, misiunea Radioului public este clară şi evidentă, având rolul de a informa în mod echidistant despre tot ce se întâmplă în societatea românească şi în întreaga lume, să difuzeze emisiunile de interes public, să acorde o maximă atenţie culturii şi educaţiei. Radio România, la mulţi ani!
