Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Unirea, ca o horă

Hora Unirii este unul dintre simbolurile care conturează legenda Unirii Principatelor Române, în 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova şi Muntenia.

Adaugă ca sursă preferată în Google
Unirea, ca o horă
Unirea, ca o horă

, 26.01.2019, 07:51

Hora Unirii este unul dintre simbolurile care conturează legenda Unirii Principatelor Române, în 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, în Moldova şi Muntenia. De acum 160 de ani şi chiar mai mult, românii se prind, de la egal la egal, în hora unităţii naţionale şi, de la sine, le vine ritmul şi versurile Hai să dăm mână cu mână!”. Toţi cei care învârt această horă cântă versurile mobilizatoare care îi cheamă pe munteni şi moldoveni să se unească.



Amândoi avem un nume,/Amândoi o soarta-n lume./Eu ți-s frate, tu mi-ești frate,/În noi doi un suflet bate!” spune cântecul ce însoţeşte hora. Poezia vorbeşte de unire, de România şi români, de un singur suflet şi un singur destin. Autorul inspiratelor versuri este cunoscut, de fapt este celebru, o personalitate istorică a poporului român, poetul Vasile Alecsandri. Scriitor de mare sensibilitate, folclorist avizat, om politic, ministru şi diplomat, membru fondator al Academiei Române, creator al teatrului românesc și al literaturii dramatice în România, patriot şi personalitate marcantă a românilor, Vasile Alecsandri a publicat poezia Hora Unirei” în 1856, în Steaua Dunării”, revista lui Mihail Kogălniceanu, un alt apostol al românilor, luptător pentru unirea lor. În prezent se consideră, aproape în unanimitate, că Hora Unirii” a fost jucată pentru prima dată la 24 ianuarie 1859, când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn şi la Bucureşti, după ce fusese ales domn al Moldovei, la 5 ianuarie de abia trecut.



O pictură vestită schimbă un pic perspectiva istorică. Este celebra Horă a Unirii la Craiova”, pictată de Theodor Aman, în 1857. Scena realizată de artist pe un panou de lemn arată, într-o noapte luminată de făclii, o mulţime de oameni entuziaşti, prinşi mână cu mână” într-o horă precum cele jucate de români. Realizarea artistică este deosebită şi, observând modul cum sunt prinse mânile, parcă auzi ritmul şi versurile Horei Unirii. Fişa tehnică a acestei picturi esenţiale pentru istoria românilor vorbeşte chiar de evenimentul surprins de artist, ziua de 9 octombrie 1857 când, la Craiova, s-a jucat pentru prima dată Hora Unirii”.



Istoria ne oferă şi explicaţia simplă a acestei constatări şi vine de la autorul muzicii pe care au fost puse versurile lui Alecsandri, este vorba de compozitorul Alexandru Flechtenmacher. Dintr-o familie germană din Braşov, Alexandru Flechtenmacher s-a născut la Iaşi, unde tatăl său, jurist sas, se stabilise. Dar, în perioada 1853-1858, deci chiar înaintea Unirii din 1859, compozitorul sas născut la Iaşi, Alexandru Flechtenmacher, locuia şi lucra la Craiova. Acolo se pare că s-a petrecut şi momentul de inspiraţie în care compozitorul s-a aşezat la pian şi a compus melodia legendară.



La foarte scurt timp, mai exact la 9 octombrie 1857, locuitorii Craiovei, entuziaşti susţinători ai Unirii Principatelor, au pus în fapt hora compusă de concitadinul lor compozitor, pe versurile inspirate ale lui Vasile Alecsandri. Pictorul Theodor Aman a asistat la acest eveniment şi, în aceeaşi toamnă a anului 1857, a pictat “Hora Unirii la Craiova”. Dincolo de valoarea sa artistică şi estetică, pictura sa este un document istoric extrem de preţios, o adevărată cronică vizuală.



O imagine spune mai mult decât cuvintele, susţin, mereu, jurnaliştii, dar important este să ştim să o privim. Punând cap la cap datele cronologice aduse în discuţie, constatăm o susţinere entuziastă a ideii unirii celor două principate române, Moldova şi Muntenia, cu mult timp înaintea gestului politic al dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza. Soarta celor două principate se afla de ceva timp în atenţia marilor puteri europene ale timpului. În acest timp, însă, românii şi liderii lor luptau de-a dreptul pentru acest deziderat.



Unirea Principatelor nu a fost o conjunctură fericită şi nici un simplu moment de abilă inspiraţie politică, ci aspiraţia de secole a celor care trăiau în cele două voievodate. Precedentul vine din anul 1600, când domnitorul Munteniei, Mihai Viteazul, a reuşit să unească toate cele trei principate româneşti, Transilvania venind alături de Moldova şi Muntenia. După două secole şi jumătate, la mijlocul tumultosului secol al XIX-lea, românii îşi dădeau “mână cu mână”, învârtind “hora frăţiei pe pământul României”

Foto: Carl Wang / unsplash.com
Focus duminică, 15 noiembrie 2026

Cum împărţim o lume globală

Vineri, 13, era anunțat sfârșitul lumii. Se pare că așa au zis niște cercetători, prin anii 60 ai secolului trecut. Lumea a ținut minte și ar fi trebu…

Cum împărţim o lume globală
foto: pixabay.com@oohhsnapp
Focus duminică, 08 noiembrie 2026

La jumătate

Există în marketing, cel puţin în România, o formulă care recomandă negocierea „la jumătate”, care aduce succesul în vânzările curente. Este ceva de t…

La jumătate
Foto: Greg Rosenke / unsplash.com
Focus duminică, 01 noiembrie 2026

Cine mai conduce lumea?

Este o criză de management, spun sociologii, este o criză de leadership, spun politologii. Astfel, problemele semnalate în spațiul antreprenorial se e…

Cine mai conduce lumea?
sursă foto: edu.ro
Focus duminică, 25 octombrie 2026

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă

Revolta europeană din această toamnă este cunoscută, deja, pe nedrept, drept revolta elevilor care vor mai mulți profesori. Au fost astfel de revendic…

Libertatea din şcoli şi şcoala din stradă
Focus duminică, 11 octombrie 2026

Ungaria 1956

Spre sfârșitul Celui de al Doilea Război Mondial, Armata Roșie acoperă total Ungaria, în drum spre Berlin. Nu aveau să plece de acolo decât peste mai …

Ungaria 1956
Focus duminică, 13 septembrie 2026

Nine Eleven

Toți cei care au prins ziua de 11 septembrie a anului 2001 au amintiri, în special despre cum au aflat. Am fost unde pe glob și am aflat din presă, ma…

Nine Eleven
Focus duminică, 02 august 2026

Focuri în Europa

40 de pompieri români, cu tehnica respectivă, au plecat în Grecia, să lupte cu flăcările care distrug din nou pădurile mediteraneene ale Eladei. Ei se…

Focuri în Europa
Focus duminică, 26 iulie 2026

Războiul de după pace

Căldura excesivă ce stăpânește emisfera nordică din această vară pare să fi topit orice intenție de pace. Mai mult, acolo unde armele tăcuseră, în urm…

Războiul de după pace

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company