Agricultura românească, afectată de seceta prelungită
Seceta cumplită din vara aceasta periclitează atât producţiile agricole, cât şi circulaţia navală pe cursul românesc al Dunării.
Bogdan Matei, 03.08.2015, 12:20
Precipitaţiile insuficiente, dublate de o vară caniculară, au generat o criză acută în agricultura românească. Seceta a compromis peste un sfert din culturile agricole din acest an – avertizează reprezentanţii fermierilor. Cele mai afectate sunt culturile de porumb, dar mari probleme, spun specialiştii, sunt şi la floarea soarelui sau soia. Moldova (est) este zona cel mai grav calamitată, dar seceta a lovit şi bună parte din Dobrogea (sud-est), Banat (sud-vest) sau Crişana (nord-vest).
Preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, Laurenţiu Baciu, se aşteaptă la producţii cu 25-30% mai mici decât în 2014 şi la pierderi de circa două miliarde de euro. El spune că, în aceste condiţii, fermierii nu pot pregăti noul an agricol şi deplânge, deopotrivă, lipsa de disponibilitate a bancherilor de a mai credita sectorul agricol şi absenţa de la birou a responsabililor administraţiei, plecaţi în concediu. Autorităţile promit, deocamdată, că vor acorda ajutoare pentru culturile mici. Pentru marile exploataţii, ministerul Agriculturii trebuie să realizeze scheme mai ample de finanţare, pentru care este nevoie de acordul Uniunii Europene. Baciu reclamă şi lentoarea procedurilor de sprijin şi faptul că fermierii nu îşi pot asigura culturile pentru secetă sau îngheţ, iar ajutoarele care le sunt acordate în astfel de situaţii ajung cu mare întârziere. Iar calvarul fermierilor nu pare să se sfârşească prea curând.
Meteorologii prognozează că şi în zilele următoare vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a ţării şi doar izolat sunt aşteptate ploi slabe, de scurtă durată. Astfel că deficitul de apă din sol se va menţine în regiunile agricole din estul, sud-estul, sudul şi vestul ţării. Deplânsă şi în anii trecuţi, devalizarea sistemului de irigaţii din perioada comunistă a revenit în dezbaterea publică. Reabilitarea unei infrastructuri de irigaţii la nivel naţional costă aproape un miliard de euro.
În numele Guvernului, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirmă că aceasta ar putea să fie finanţată cu fonduri europene, prin includerea sa în aşa-numitul „plan Juncker”, un proiect de investiţii publice ce poartă numele şefului executivului comunitar şi care va pompa în economiile ţărilor membre peste 300 de miliarde de euro. Constantin adaugă că ia în calcul şi un acord politic parlamentar, prin care să fie promovată o lege privind reabilitarea sistemului de irigaţii în următorii cinci ani.
Pe vremuri sursa principală de apă pentru sistemul de irigaţii, Dunărea e ea însăşi calamitată. Nivelul fluviului a scăzut atât de mult în ultima perioadă, încât se apropie de cele mai reduse cote înregistrate vreodată. La Baziaş, chiar la intrarea în ţară, debitul e cu 50% mai mic decât media multianuală a perioadei, iar la Galaţi, cel mai mare oraş-port fluvial din România, chiar pe mijlocul albiei a apărut un grup de insule de nisip. Potrivit specialiştilor, în următoarele zile, nivelul Dunării va continua să scadă.
