Centenarul Regelui Mihai
Pe 25 octombrie, ultimul rege al Romaniei, Mihai I, ar fi împlinit 100 de ani. 25 octombrie este și ziua Armatei Romane.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 26.10.2021, 12:05
“Sunt român, şi asta o simt foarte tare. Şi pe unde pot, fac tot ce-i posibil pentru ţara românească”. Acesta a fost crezul Regelui Mihai (1921-2017), ultimul suveran al Romaniei, care, pe 25 octombrie ar fi împlinit 100 de ani. În semn de prețuire, Muzeul Naţional de Artă al României a deschis, luni, spre vizitare spaţiile istorice ale Palatului Regal: Sufrageria Regală, Scara Voievozilor şi Sala Tronului, precum şi expoziţia Fragmente de memorie – portrete regale care conţine opere de artă înfăţişându-l pe Regele Mihai I în diferite etape ale vieţii. El a fost primul principe născut după întregirea Romaniei în 1918. A fost fiul principelui Carol și al principesei Elena, nepot al regilor Ferdinand I și Maria ai României și al Regelui Constantin I al Greciei.
Mihai I a fost rege al României în două perioade diferite. Prima sa domnie (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) sub Regenţă, el fiind minor, a stat sub semnul incertitudinilor, în condiţiile în care, în exterior, tatăl său, principele Carol se pregătea să revină în ţară, iar în interior se intensifica mişcarea carlistă pentru readucerea sa pe Tronul României. A doua domnie a debutat la 6 septembrie 1940 în condiţii dramatice, într-o Românie sfâşiată teritorial şi într-o Europă aflată în plin război. Evenimentele din vara acelui an dramatic – în iunie URSS ocupă Basarabia, Nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei, cu 3,7 milioane de locuitori şi în august Ungaria horthystă ocupă nord-estul Transilvaniei cu 2,6 milioane de locuitori – atitudinea ostilă a liderilor politici romani şi a armatei l-au obligat pe Carol al II-lea să renunţe la prerogativele regale, la 6 septembrie 1940.
El l-a învestit însă pe generalul Ion Antonescu cu „depline puteri pentru conducerea statului român”. Acesta a instaurat un regim autoritar între 1940 și 1944, și i-a lăsat regelui Mihai doar atribuţii formale. În iunie 1941, România a intrat în război, alături de Germania, împotriva URSS.
În anii 1943-1944, regele Mihai şi principalii săi colaboratori s-au distanţat treptat de Ion Antonescu, şi împreună cu lideri ai principalelor partide politice democratice şi cu unele cercuri militare, au întreprins demersuri în vederea ieşirii României din alianţa cu Axa şi alăturarea ei Naţiunilor Unite. Pe 23 august 1944 Ion Antonescu este înlăturat și Armata Română a trecut la lupta antifascistă. Rămas fără sprijinul SUA şi al Marii Britanii, pe 30 decembrie 1947, Mihai I a fost silit de comunisti să abdice.
Abia în 1992, autoritățile post comuniste i-au permis să revină în ţară, fiind întâmpinat de peste 1 milion de oameni. Fostul suveran şi-a recăpătat cetăţenia română în 1997. El s-a stins din viață pe 5 decembrie 2017. 25 octombrie este și ziua Armatei Române, sărbătorită în toată ţara, printr-o serie de manifestări. Armata rămâne un reper solid şi se bucură de încredere, contribuind la menţinerea stabilităţii necesare dezvoltării societăţii romanesti, a spus presedintele Klaus Iohannis cu acest prilej. El a subliniat că profesionalismul şi dăruirea dovedite de militarii în teatrele de operaţii au contribuit la parcursul euroatlantic şi european al Romaniei, precum şi la întărirea Parteneriatului Strategic solid cu Statele Unite.
