Credite tot mai scumpe
Indicele ROBOR continua să crească, în România, împreună cu ratele creditelor de consum.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 05.08.2022, 11:30
Indicele Robor la trei luni în funcţie de care se
calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă își continuă creșterea, în România, şi a ajuns la
8,11% pe an. Un nivel mai mare a fost înregistrat la 1 februarie 2010,
respectiv 8,15%, conform BNR. La începutul acestui an, acest indice era 3% pe
an. Aproape jumătate dintre creditele în lei acordate în România sunt calculate
în prezent în funcţie de indicele Robor.
Adrian Negrescu, analist
financiar, spune că foarte mulţi români se află în situaţia de a plăti rate cu
50% sau chiar 80% mai mari decât anul trecut. O primă soluţie este trecerea la
indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), astfel încât
ratele să scadă pentru o perioadă de 1-2 ani, este de părere
Adrian Negrescu:
Pentru a trece de la Robor la IRCC nu
trebuie să faci altceva decât să mergi la banca unde ai creditul şi să depui o
cerere, o cerere care se rezolvă de regulă în 30 de zile. Este o solicitare
legală, pe care băncile ar trebui să o îndeplinească în cel mai scurt termen cu
putinţă. Dacă într-adevăr banca refuză şi există posibilitatea să-ţi refuze
trecerea la IRCC, soluţia este să apelezi la Centrul de Soluţionare a
Litigiilor din Domeniul Bancar, CSALB, o instituţie care te ajută practic
gratuit să negociezi cu banca aceste noi condiţii de creditare.
O altă
variantă este refinanţarea creditelor, ţinând cont de ofertele băncilor. Pentru
cei care rămân fără loc de muncă singura soluţie este amânarea ratelor pentru cateva
luni, până reuşesc să se reangajeze.
Adrian Negrescu: De
aceea, pentru cei aflaţi într-o situaţie dificilă, adică fără posibilitatea de
a-şi găsi un loc de muncă, falimentul personal sau darea în plată sunt două
alte soluţii, care îi pot face să scape de povara unui credit pe care nu mai
pot să şi-l plătească.
Analistul financiar atrage atenţia că atât
timp cât inflaţia se va menţine la un nivel ridicat, dobânzile vor continua să crească. El spune că este de aşteptat ca Robor să atingă un procent de 9% în perioada următoare. Creșterea dobânzii de politică monetară este cea mai la îndemână măsură la care băncile centrale – adică instituțiile în sarcina cărora cade stabilitatea prețurilor – apelează când vor să reducă inflația. Pentru a reduce disponibilitatea de lichiditate în piață, creșterea dobânzilor descurajează creditarea nouă. Efectul se răsfrânge însă și asupra creditelor vechi, prin majorarea dobânzilor variabile. Cu cât banca centrală dă băncilor comerciale credite mai scumpe, cu atât acestea vor începe să aplice, la rândul lor, dobânzi mai ridicate pe piața interbancară.
La nivel european, mai multe bănci centrale cresc dobânzile, din cauza situației economice globale. Europa se confruntă încă cu pandemia de COVID-19, care a scurtcircuitat lanțurile de aprovizionare, apoi, in februarie, a apărut războiul din Ucraina urmat de sancțiunile impuse Rusiei, care au zguduit piețele energetice.
