Deficit bugetar în creştere
Deficitul bugetar al României a crescut, dar guvernul de la Bucureşti spune că se va încadra în intervalul propus
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 27.03.2024, 11:41
Avertismentele privind consecinţele creşterii deficitului bugetar al României sunt tot mai dese şi vin din diverse direcţii, de la organismele europene, precum şi de la experţi sau analişti. Ele nu au nimic speculativ, pentru că se bazează pe cifre. Ultimele date în acest sens au fost furnizate de Ministerul de Finanţe, potrivit căruia deficitul bugetar a ajuns, după primele două luni ale anului, la aproape 29 de miliarde de lei, echivalentul a aproape 6 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 1,67% din Produsul Intern Brut.
Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, este aproape dublu. Veniturile totale în ianuarie şi februarie au fost mai mari cu peste 17 procente raportate la primele două luni din 2023, fiind susţinute cu precădere de evoluţia încasărilor din contribuţii de asigurări, TVA, fonduri europene, impozit pe salarii şi accize, însă cheltuielile au fost mult mai mari, în creştere cu peste 27%.
„Nu este o catastrofă deficitul”, a spus premierul Marcel Ciolacu, în încercarea de a calma temerile analiştilor. El crede că, la sfârşitul anului, România se va încadra în intervalul propus. Construcţia bugetară s-a făcut pe un deficit bugetar estimat la 5 procente din PIB, pe care opoziţia l-a calificat, însă, ca nerealist, deoarece ar fi fost supraestimate veniturile şi subestimate cheltuielile.
Ritmul de creştere va fi unul susţinut, este convins prim-ministrul, care anticipează, optimist, că România va avea cea mai mare creştere economică din Europa anul acesta. Şi nu va fi o creştere economică bazată pe consum, ci, în continuare, pe investiţii, este încredinţat Marcel Ciolacu.
Luni, Comisia Europeană a publicat o analiză aprofundată pentru 6 dintre statele membre, între care şi România. În cazul acesteia, executivul comunitar a avertizat că se confruntă, în continuare, cu vulnerabilităţi legate de conturile finanţelor publice şi ale balanţei externe. Deficitele publice şi de cont curent mari, precum şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile de dinaintea pandemiei, fac economia potenţial vulnerabilă la şocuri, atrage atenţia Comisia Europeană.
Ea constată că s-au înregistrat progrese în reducerea deficitului de cont curent în 2023, în principal în urma înăspririi politicii monetare şi a consumului privat mai slab, dar, în condiţiile în care politicile rămân neschimbate, riscurile legate de poziţia externă ar urma să rămână ridicate în următorii ani. În document se apreciază că urmărirea unei strategii credibile de consolidare fiscală este prioritatea cheie a politicilor menite să atenueze riscurile la adresa stabilităţii economiei.
Această strategie va necesita implementarea deplină a reformelor fiscal-structurale incluse în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în special pe cele care vizează o creştere structurală a veniturilor guvernamentale şi o execuţie bugetară mult mai strictă, se afirmă în analiza Comisiei Europene.
