Inflaţie record în România
Inflaţia în România a trecut la două cifre în luna martie, mai devreme decât prognoza Banca Naţională
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 13.04.2022, 11:44
Inflaţia este
indicatorul pe care finanţiştii îl urmăresc atent în această perioadă de incertitudine
economică, marcată de creşteri record ale preţurilor la energie, carburanţi şi,
implicit, la majoritatea celorlalte produse. Institutul Naţional de Statistică a
anunţat că rata anuală a inflaţiei a urcat la 10,15% în luna martie, de la circa
8,5 procente cât era luna trecută. Responsabile de trecerea la inflaţia cu două
cifre, pentru prima dată după 2004, sunt mărfurile nealimentare, care s-au
scumpit cu aproape 11 procente, cele alimentare, în creştere cu peste 11%, şi
serviciile. Inflaţia are un nou lider după ce mărfurile alimentare au preluat
conducerea plutonului, remarca Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca
Naţională. Pâinea, cartofii, citricele şi uleiul au făcut salturi spectaculoase
şi dătătoare de frisoane, mai ales pentru persoanele cu venituri reduse. Adrian
Vasilescu consideră că BNR a făcut o mutare bună când a ridicat cu 0,50%
dobânda de referinţă. El aminteşte concluzia la care au ajuns toate băncile
centrale şi toate sistemele de analiză din lume, anume că această inflaţie
globală, care este determinată de criza energetică, nu poate fi lovită în
niciun fel cu măsuri de politică monetară, ci doar cu măsuri structurale.
Deşi
preţurile la produsele nealimentare s-au cuminţit, în special la curent
electric, combustibilii în continuare lovesc şi produc inflaţie, iar gazele îşi
menţin creşterea imensă de aproape 47%, a constatat consultantul Băncii
Centrale. Cert este că rata anuală a inflaţiei, fiind acum cu două cifre, a
luat-o înaintea prognozei, pentru că aceasta anunţa o creştere cu două cifre,
până la 11%, în luna aprilie, iar vinovată este criza energetică, spune
Vasilescu. Riscul de creştere în continuare este alimentat copios de războiul
din Ucraina, care ameninţă preţurile la energie peste tot şi complică
previziunile. Pe de altă parte, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat
că pachetul de măsuri sociale şi economice ‘Sprijin pentru România’, anunţat
recent, se adresează preponderent economiei, menţinerii locurilor de muncă, tocmai
pentru a nu crea un adjuvant la inflaţie, ci un inhibitor la inflaţie. El a
răspuns astfel temerilor că unele măsuri sociale cuprinse în pachet vor
alimenta inflaţia. Câciu a adăugat că acest model economic pentru care a optat Executivul
este o cale de a încetini creşterea inflaţiei, aşa cum a fost şi ordonanţa
privind plafonarea preţurilor la energie.
BNR prognozează o inflaţie de 11,2%
la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestrului III din
acest an şi de 9,6% la sfârşitul trimestrului IV din 2022, conform Raportului
trimestrial asupra inflaţiei. Traiectoria prognozată a ratei anuale a inflaţiei
este influenţată substanţial de evoluţia viitoare a preţurilor produselor
energetice, grevată de incertitudini majore, atrage atenţia Banca Naţională.
