Marile linii ale bugetului 2022
Ministerul Finanţelor din Romania a lansat în dezbatere publică proiectul bugetului de stat pe anul viitor. Acesta este configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit bugetar de 5,84 din PIB.
Mihai Pelin, 20.12.2021, 11:20
Proiectul bugetului de stat pentru 2022 are şanse să ajungă în Parlament
şi să fie votat rapid înainte de
Crăciun. El a fost lansat, duminică, în dezbatere publică şi are ca obiective
protejarea categoriilor vulnerabile, reducerea evaziunii fiscale şi majorarea
fondurilor pentru investiţii până la şapte procente din PIB. Conform
documentului, România va avea anul viitor venituri de 216 miliarde de lei (43,8
miliarde euro) și va cheltui 301 miliarde lei (61,4
miliarde euro).
Ministerul de Finanţe se aşteaptă la o creştere economică susţinută şi anul
viitor şi speră să se încadreze în ţinta de deficit convenită cu Comisia
Europeană.
La capitolul Alocări bugetare, Ministerul
Transporurilor va primi anul viitor fonduri cu 20% mai mari faţă de anul
acesta. Şi Ministerul Investiţiilor şi proiectelor Europene va avea
un buget substanţial mărit, la fel ca Apărarea, Educaţia şi Cultura,
care beneficiază şi ele de mai mulți bani. Vor avea fonduri suplimentare și
Administrația Prezidențială, Senatul, Camera Deputaților și Secretariatul
General al Guvernului, dar și serviciile secrete. Printre instituţiile care
primesc bani mai puţini sunt Ministerele Finanţelor, Dezvoltării, Energiei,
Antreprenoriatului şi Turismului şi Ministerul Public. Sănătatea va avea
aproximativ acelaşi buget ca şi anul acesta.
Conform datelor
publicate de Ministerul Finanţelor, proiectul de buget este
configurat pe o creştere economică de 4,6% şi un deficit bugetar de 5,8 %
din produsul intern brut, estimat anul viitor la aproximativ 1.300 de miliarde
de lei (265 miliarde euro). În acelaşi timp, inflaţia
medie este prognozată la 6,5%. Potrivit strategiei bugetare, estimările
pentru următorii trei ani arată un vârf de creştere economică în 2023 de 5,3%
şi un ritm mediu anual de 4,9% pe întreg orizontul 2023-2025. Aceasta este mai
mare comparativ cu cea estimată a fi înregistrată la nivelul UE şi al Zonei
Euro, de 4,3%, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este
unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă. România prezintă, însă, particularitatea unei
reveniri relativ rapide a PIB-ului la nivelul pre-pandemic.
În document se mai
precizează că momentul mai acut al crizei a fost depăşit prin măsuri fiscale şi
monetare care au impulsionat activitatea economică. Evoluţiile economice sunt
însă dependente de evoluţia campaniei de vaccinare, manifestarea unor valuri
viitoare pandemice, de particularităţile structurii economiei şi de influenţele
externe determinate de gradul de integrare în lanţurile de valoare adăugată şi
de producţie europene şi mondiale.
Totodată, o influenţă vor avea şi măsurile
adoptate de autorităţi în contextul dezechilibrelor gemene manifeste (de cont
curent şi fiscal) – măsurile de sprijin urmând a fi retrase treptat în vederea
atingerii obiectivului asumat de deficit bugetar de 3% la orizontul anului
2024.
