Poate deveni România independentă energetic?

Războiul din Ucraina, amenințarea Kremlinului că taie alimentarea cu gaze către Europa și explozia prețurilor acestora au împins România să securizeze resurse pentru această iarnă și să se gândească la alte surse, la fel ca întreaga UE.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Daniela Budu, 18.11.2022, 11:30

Războiul din Ucraina a adus în discuție o problemă foarte
delicată, atât pentru România, cât și pentru majoritatea statelor europene -
independența energetică. Cu toate că România este al doilea cel mai mare producător
de gaze naturale din UE, după Olanda, țara este în continuare dependentă de
gaze din import. Produce, în prezent, în jur de 25 de milioane de metri cubi de
gaz în fiecare zi – o cantitate suficientă pentru consumul pe timp de vară, dar
insuficientă pentru sezonul rece. Cu depozitele umplute la 90%, autoritățile
dau asigurări că România va face față consumului și fără gaze din import, în
cazul unei ierni blânde.

La
energia electrică, lucrurile nu stau la fel de bine. În
ultima vreme, momentele în care producția de energie a depășit consumul au fost
rare deși, potrivit autorităților, România are capacități de producție
instalate duble față de cât consumă.

Conform Autorității Naționale de
Reglementare Energetică, țara are o capacitate energetică instalată de aproape
19.000 de MWh. Cea mai mare pondere în producția de energie electrică este cea
hidro, urmată de cărbune și eolian. România va reuşi ca în 2027
să îşi asigure independenţa energetică şi chiar să devină în regiune un pilon
de securitate în domeniu, inclusiv pentru Republica Moldova şi Ucraina, susţine
preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, Dumitru Chiriţă:

Situaţia din sectorul energiei electrice se va stabiliza, în sensul că
vom reuşi să realizăm capacităţile de producţie pentru a beneficia de tot ceea
ce este nevoie în piaţa de energie electrică, dar şi pentru a creşte susţinerea
pentru Republica Moldova, astfel încât situaţia să nu mai fie cea pe care o întâlnim
astăzi. Totodată, trebuie să luăm în calcul în noua strategie energetică să
vedem cum abordăm integrarea problemelor din Ucraina în strategia energetică
românească, pentru că şi noi va trebui să fim furnizor de securitate energetică
şi pentru Ucraina, care se confruntă cu acest război cu Rusia.

Ar mai
fi de menționat și proiectul început de România cu Azerbaijan, Georgia şi
Ungaria, care vizează livrarea de gaze naturale prin Marea Neagră.

Ministrul
Energiei, Virgil Popescu, afirma, recent, că prin acest proiect, România ar deveni ‘un nod important’ în ceea
ce priveşte energia electrică şi gazele naturale.

Pe de altă parte, la
Conferința ONU privind schimbările climatice, premierul Nicolae Ciucă afirma că
România face paşi importanţi către independenţa sa energetică, printr-o
tehnologie curată, în contextul înmânării celor două scrisori de intenţie
privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru construirea reactoarelor 3
şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă.